Ambasada Marii Britanii în România a marcat, joi, 165 de ani de la abolirea robiei romilor în Principatele Române şi 50 de ani de la adoptarea declaraţiei de la Orpington în Marea Britanie.
“Trebuie să marcăm şi să comemorăm această dată pentru că sunt încă multe de făcut. (…) Moştenirea aceasta a sclaviei are încă impact. Când aboleşti sclavia, nu creezi peste noapte egalitate. Ştim din contextul american că moştenirea sclaviei a durat decade, dacă nu secole. Ce nu am învăţat încă din celelalte contexte este că moştenirea sclaviei merge mai departe, dacă nu faci paşi importanţi şi sustenabili să o combaţi. De aceea, aniversarea şi comemorarea a 165 de ani de la abolirea robiei în România contează. Este, de asemenea, adevărat că majoritatea oamenilor din această ţară nu ştiu că cei din comunitatea roma au fost în robie. Ignoranţa asupra trecutului robiei este un obstacol mare să învăţăm lecţiile”, a spus ambasadorul Marii Britanii.
El a arătat că Declaraţia de la Orpington este prima declaraţie cu privire la drepturile comunităţii roma, respectiv că la acea dată a avut loc primul congres al comunităţii roma.
Ambasadorul britanic a vorbit şi despre efectele pandemiei de COVID-19.
“Situaţia comunităţii roma în ultimele 18 luni a fost extrem de severă. COVID-19 ne-a afectat viaţa tuturor, dar comunitatea roma a fost afectată disproporţionat, a spus el, arătând că, potrivit unei analize a ambasadei asupra presei scrise în 2020, a avut loc o creştere semnificativă a atitudinilor de excluziune, discriminare, discursul urii şi intoleranţă împotriva minorităţilor în general, dar în special asupra comunităţii roma”, a afirmat Andrew Noble.
În acest context, el a subliniat că este important ca autorităţile, reprezentanţii societăţii civile, comunităţii diplomatice, sectorului privat şi mass-media să lucreze împreună.
“Legea referitoare la comunitatea roma este un pas important înainte şi salutăm eforturile pe care le vedem în această direcţie din partea noului Guvern şi Parlament”, a spus Andrew Noble.
Deputatul Cătălin Manea, reprezentantul minorităţii rome în Parlament, a punctat importanţa măsurilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru comunitate.
“Pentru minoritatea noastră este extrem de important ca cei care se află în poziţii de decizie în administraţia publică centrală să sprijine procesul de incluziune sau mai bine spus să sprijine măsurile care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din comunităţile de romi”, a spus el.
Manea a prezentat principalele repere din istoria comunităţii roma, arătând că a stat în robie mai bine de patru secole. El a subliniat importanţa unor măsuri reparatorii pentru comunitatea roma.
“Statul român, instituţiile care compun statul român – şi statul român nu ar trebui să însemne un concept abstract, în opinia mea, pentru că statul român suntem şi noi, sunt şi cei care conduc şi sunt împuterniciţi de către popor sau mai bine spus sunt delegaţi de către popor să le reprezinte interesele – ar trebui să ştie că după mai bine de patru secole de robie este mai mult decât important să recunoaştem oficial, nu doar printr-o lege adoptată în Parlamentul României, ar trebui să avem mai multe măsuri reparatorii, compensatorii pentru îndelungata perioadă de robie aşa cum au şi reprezentanţii minorităţii evreieşti”, a mai spus deputatul.
Deputatul a arătat că nu există nicio recunoaştere asupra faptului că romii au luptat în Primul şi în al Doilea Război Mondial.
“Aceste lucruri nu se învaţă în şcoală. Este trist că discriminarea şi rasismul…, aş putea spune că vorbim despre un rasism oarecum instituţionalizat în România. Lucrurile acestea nu se spun. Copiii care astăzi nu primesc aceste informaţii legate de o minoritate istorică, o minoritate care a pus umărul şi apoi la formarea şi desăvârşirea statului român vor deveni adulţii de mâine care vor discrimina, care vor avea stereotipuri şi etichete atunci când vor vorbi despre minoritatea roma”, a afirmat Cătălin Manea.
El a arătat că are sprijinul partidelor din coaliţia de guvernare, dar şi din opoziţie pentru modificarea Legii educaţiei, astfel încât la nivelul inspectoratelor să existe o poziţie de inspector distinctă pentru minoritatea romă. Manea a indicat că o altă propunere legislativă vizează statutul mediatorilor şcolari, sanitari şi al experţilor locali pentru comunitatea romă.
“Minoritatea romă ar trebui să aibă un muzeu al minorităţii rome, aşa cum au reprezentanţii comunităţii evreieşti. Ar trebui să avem un teatru al minorităţii rome, şi nu cred că este un efort bugetar mare”, a evidenţiat deputatul.
Sociologul Gelu Duminică a arătat că rolul Agenţiei de Dezvoltare Comunitară “Împreună” va fi să se asigure ca Guvernul şi partidele politice să facă ceea ce şi-au asumat în privinţa comunităţii roma.
“Noi, ca organizaţie nonguvernamentală, asta ne propunem să facem, să împingem statul să-şi facă treaba pentru toţi cetăţenii ei ţinând cont de identitatea lor”, a afirmat el.
Evenimentul a cuprins şi un moment artistic, susţinut de pianistul Cătălin Răducanu şi dansatorul de flamenco Lucas Molina. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO