“În declaraţia de independenţă (a Republicii Moldova), elementul central a fost tocmai aspectul legat de limbă, de cultură, de tradiţii, aceste elemente au făcut posibilă separarea de fostul imperiu. Decizia de astăzi tocmai asta recunoaşte, faptul că limba de stat în Republica Moldova trebuie să fie vorbită în egală măsură de absolut toţi. Asta nu înseamnă o lipsă de respect faţă de ceilalţi care vorbesc o altă limbă. Nu înseamnă o lipsă de respect faţă de minorităţile naţionale', a declarat Daniel Ioniţă în timpul emisiunii “Punctul pe Azi' care a avut loc joi la TVR Moldova.
În plus, diplomatul a subliniat că legea privind funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova venea să divizeze şi mai mult societatea pe criteriul identităţii naţionale şi cel al limbii vorbite.
“Trebuie să găseşti modalitatea de a ţine societatea unită, iar elementul de limbă trebuie să fie cel unificator, nu cel care separă. Menţinerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut', a punctat diplomatul român.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţională legea ce oferea statut special limbii ruse. Legea a fost aprobata la finalul sesiunii trecute cu voturile parlamentarilor din Partidul Socialiştilor (PSRM) şi al deputaţilor din platforma parlamentară “Pentru Moldova'. Potrivit documentului, autorităţile Republicii Moldova urmau sa asigure condiţii optime pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca “limbă de comunicare interetnică”. De asemenea, Legea obliga instituţiile de stat să asigure, la solicitare, traducerea din limba română în limba rusă a documentelor şi comunicatelor oficiale. AGERPRES/(AS – autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)