“Statele Unite intenţionează să obţină o prelungire de cinci ani a tratatului New START, aşa cum permite acesta”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferinţă de presă la o zi după instalarea în funcţie a liderului democrat.
“Preşedintele a spus clar întotdeauna că tratatul New START este în interesul securităţii naţionale a Statelor Unite, iar o astfel de extindere este şi mai necesară când relaţiile cu Rusia sunt tensionate ca în prezent”, a adăugat ea.
Pentru a arăta că nu este vorba despre un cec în alb, preşedintele Joe Biden a cerut în paralel serviciilor americane de informaţii “o examinare generală” a recentului atac cibernetic imputat Moscovei, a eventualelor “ingerinţe” în alegeri, precum şi “a utilizării armelor chimice împotriva liderului opoziţiei, Aleksei Navalnîi”, a precizat Jen Psaki.
Această analiză trebuie să aibă în vedere şi informaţiile, minimalizate de fostul preşedinte republican, potrivit cărora Rusia ar fi plătit “prime” talibanilor pentru a ucide soldaţi americani.
“În timp ce colaborăm cu Rusia pentru apărarea intereselor americane” în controlul armamentului, “acţionăm şi pentru a trage Rusia la răspundere pentru actele sale antagoniste şi nesăbuite”, a subliniat Jen Psaki.
Chiar înainte de a depune jurământul, Joe Biden şi echipa sa au ridicat tonul în relaţia cu Moscova, dornici să rupă ambivalenţa administraţiei Trump, în cleşte între o anumită fermitate şi dorinţa omului de afaceri de a se apropia de preşedintele rus Vladimir Putin.
În pofida tensiunilor, propunerea privind tratatul New START ar urma să fie primită pozitiv de liderul de la Kremlin, şi el favorabil extinderii cu cinci ani.
Administraţia Trump a acceptat o prelungire condiţionată de un an, timp de a negocia un acord mai general, dar tratativele cu Moscova s-au soldat cu un eşec.
Tratatul New Start, semnat în 2010 – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002. AGERPRES/(AS – editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)