“Restricţiile impuse de pandemie s-au răsfrânt aşa cum era de aşteptat şi asupra modului în care socializăm şi ne raportăm la hrană. Dacă în trecut vorbeam de milioane de mici care se consumau de 1 Mai, acum se cumpără în casolete mai mici, strict pentru consumul unui număr redus de persoane. Nu se mai fac stocuri, se cumpăra cât se consuma. Aceeaşi tendinţă o întâlnim şi în cazul produselor din carne unde se caută gramajele mai mici”, a declarat, pentru AGERPRES, Dana Tănase.
Până în pandemie, datele ARC arătau că numai în preajma zilei de 1 Mai se înregistra pe piaţa locală un consum de 30 de milioane de mici, iar raportat la populaţia activă reieşea că un român consuma mici într-o zi, cum era cea de 1 Mai, cât pentru o lună întreagă.
În acest an, Paştele şi 1 Mai cad în aceeaşi perioadă, ceea ce va aduce un consum mai mare de carne miel sau produse specifice sărbătorilor pascale decât de mititei. Numărul de miei sacrificaţi în acest an de Paşte va fi aproape similar cu cel de anul trecut, când au fost sacrificate aproximativ două milioane de capete, însă în ceea ce priveşte specialităţile de Paşte, cum ar fi drobul, unii procesatori înregistrează deja o creştere a vânzărilor cu 14%, comparativ cu anul trecut.
Potrivit datelor ARC, un român consumă în medie în jur de 14,7 kilograme pe an de produse din carne, acesta fiind un consum oarecum stabil în ultimii ani. “În ceea ce priveşte carnea de oaie şi de capră este ştiut faptul că românul consumă ocazional, în special de Paşte, cantitatea totală/an/locuitor fiind în jur de 2,5 kilograme. Pentru carnea de vacă consumul este de aproximativ 5,4 kilograme/cap/an, la porc de 38 kilograme/cap/an, iar la pasăre de 27,8 kilograme/cap/an”, a adăugat Dana Tănase, citând date statistice din bilanţul alimentar INS 2019. AGERPRES/(A – autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)