Comparativ, în ianuarie, Banca Mondială prognoza că PIB-ul României se va contracta cu 5% în 2020, va înregistra o creştere de 3,5% în 2021 şi de 4,1% în 2022.
Economia românească a avut o evoluţie mai bună decât s-a anticipat, contractându-se cu 3,9% în 2020. Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-şi păstreze angajaţii şi a alimentat veniturile gospodăriilor, se arată în raport.
Creşterea economică ar urma să se redreseze la 4,3% în 2021, sprijinită de îmbunătăţirea activităţii economice în semestrul doi din 2021. Soliditatea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la criza de sănătate, precum şi de evoluţiile din UE. Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE va juca un rol crucial în redresare, ţinând cont de spaţiul fiscal limitat, apreciază Banca Mondială.
Instituţia se aşteaptă ca Banca Naţională a României (BNR) să continue politicile de relaxare cantitativă, sprijinind suplimentar redresarea. Totuşi, pe fondul redresării creşterii, presiunile inflaţioniste şi cele cu care se confruntă deficitul de cont curent ar urma să reapară, ceea ce va necesita un răspuns politic adecvat.
În acest context, Banca Mondială estimează că rata inflaţiei se va situa la 3% în 2021, urmând să crească la 3,2% în 2022 şi să se reducă la 2,9% în 2023. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să se adâncească la 5,4% din PIB în 2021, la 5,7% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023.
O reducere substanţială a deficitului fiscal în 2021 este improbabilă, deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de redresare a economiei. Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB în perioada 2021-2022. Adâncirea deficitului fiscal va duce la creşterea datoriei la 62,2% din PIB în 2023, de la 37,3% din PIB în 2019. Totuşi, datoria publică rămâne una din cele mai scăzute din UE, se arată în raport.
Banca Mondială estimează că deficitul fiscal se va reduce de la un nivel de 9,8% din PIB estimat pentru 2020 la 7,2% din PIB în 2021, la 6% din PIB în 2022 şi la 4,7% din PIB în 2023. Nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să crească de la un nivel de 47,7% estimat pentru 2020 la 53,6% în 2021, la 58,1% în 2022 şi la 62,2% în 2023.
Sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece sunt afectate sursele interne de venit şi remitenţele, din cauza impactului prelungit al pandemiei. Conform proiecţiilor Băncii Mondiale, sărăcia va rămâne la un nivel ridicat, deoarece din cauza pandemiei sunt afectate veniturile segmentelor mai sărace ale populaţiei, anul agricol este slab, iar nivelul remitenţelor scade.
Criza provocată de pandemie a afectat activitatea economică şi veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României. Din punct de vedere istoric, politica fiscală este prociclică. În perioada 2011 – 2019, nivelul mediu al deficitului bugetar s-a situat la 2,8% din PIB, deoarece creşterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada menţionată. Creşterea economică a fost solidă în pofida fundamentelor slabe. Consumul privat ridicat, determinat parţial de creşterea nesustenabilă a salariilor, a dus la presiuni inflaţioniste şi la adâncirea deficitului de cont curent. Calitatea şi cantitatea capitalului şi ale forţei de muncă, precum şi productivitatea mai scăzută, au limitat potenţialul de creştere. Investiţiile private au rămas la un nivel ridicat, dar sectorul financiar redus limitează disponibilitatea finanţării pe termen lung, apreciază Banca Mondială.
Guvernul a răspuns rapid la criză, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul din cele mai scăzute stimulente din UE, reflectând spaţiul fiscal limitat. În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost mai puţin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, de care au beneficiat cei incluşi în piaţa oficială a forţei de muncă. Pe termen scurt, provocarea majoră o reprezintă ţinerea sub control a crizei şi limitarea consecinţelor consecinţelor sale în domeniul social, al sănătăţii şi al economiei. Răspunsul politic al Guvernului, alături de sprijinul UE, precum şi desfăşurarea cu succes a campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării, se arată în raport.
Reducerea deficitului fiscal, alături de reforme structurale pentru reducerea cheltuielilor ineficiente şi creşterea colectării veniturilor sunt extrem de importante pentru consolidarea finanţelor publice şi evitarea unei creşteri semnificative a datoriei publice pe termen mediu. Alte dificultăţi derivă din ratele scăzute de absorbţie ale fondurilor europene de către România, şi din punerea sub semnul întrebării a capacităţii ţării de a profita de fondurile UE de redresare, avertizează Banca Mondială. AGERPRES/(AS – autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)