“Considerăm că reforma ANAF trebuie să cuprindă, pe lângă digitalizarea colectării taxelor şi servicii de e-facturare deja prevăzute în PNRR, şi implementarea unor soluţii tehnice de dialog la distanţă cu reprezentanţii ANAF, controlul fiscal la distanţă, îmbunătăţirea sistemelor de declarare a veniturilor, impozitelor şi taxelor datorate de persoane fizice, îmbunătăţirea serviciilor oferite prin Spaţiul Privat Virtual şi a fişei pe plătitor, precum şi investiţii critice în capital uman pentru re-skilling şi up-skilling, atât pe parte tehnică, cât şi în ceea ce priveşte relaţionarea cu contribuabilii. Lansăm un apel, în numele mediului de afaceri, pentru ca reforma ANAF, placă turnantă pentru orice direcţie de dezvoltare a României, să fie individualizată şi detaliată în versiunea PNRR care va fi înaintată acum Comisiei Europene pentru începerea negocierilor, sporind astfel şansele pentru aprobarea şi implementarea cu celeritate a acestei reforme. CDR îşi exprimă disponibilitatea de a veni cu propuneri concrete în sprijinul elaborării acestui proiect”, se arată într-un comunicat al CDR remis AGERPRES.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) salută publicarea pentru consultare a variantei actualizate a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care preia mai multe propuneri de proiecte şi reforme avansate de sectorul privat, cu precădere în ceea ce priveşte transformarea digitală, educaţia, tranziţia verde.
Pe de altă parte, însă, organizaţia atrage atenţia asupra faptului că reforma Agenţie Naţionale pentru Administrare Fiscală este menţionată doar generic, fără a indica măsuri şi propuneri concrete.
“Reforma ANAF este o reformă cheie de care România are nevoie acută, atât din perspectiva redresării economice, cât şi din perspectiva creşterii competitivităţii şi a calităţii vieţii. Prin includerea reformei ANAF în PNRR, fără o individualizare clară, România riscă să nu valorifice nici de această dată oportunitatea de a finanţa şi operaţionaliza modernizarea reală, transformarea digitală complexă şi completă a administraţiei fiscale, în ciuda impactului pozitiv dovedit de experienţa altor state la nivelul îmbunătăţirii nivelului de colectare a veniturilor bugetare sau de fiscalizare a economiei”, se precizează în documentul citat.
Pilonul II aferent transformării digitale prevede digitalizarea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare, însă acestea sunt câteva elemente importante ale unui puzzle mai mare care trebuie inclus în PNRR.
În viziunea mediului de afaceri, reforma ANAF este un proiect de sine stătător, care se subsumează în totalitate atât recomandărilor de ţară formulate de către Comisia Europeană în mod repetat în ultimii ani, cât şi criteriilor de eligibilitate prevăzute de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit CDR, acest proiect trebuie să beneficieze de o planificare coerentă şi riguroasă şi de o alocare corespunzătoare, toate acestea având menirea să asigure implementarea sa până la finalul lui 2026, termenul limită pentru finanţare prin PNRR.
CDR este o iniţiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie RomânăGermană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederaţia Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB. AGERPRES/(AS – autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)