Începând cu 2020, România, spre deosebire de alte state membre, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE), situaţia acesteia fiind reevaluată în primăvara anului curent. Procedura a fost iniţiată în luna aprilie a anului 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, ca urmare a unei politici fiscale expansioniste.
“Consiliul a ajuns la concluzia că o prelungire a termenului limită actual pentru ca România să îşi corecteze deficitul public ar fi importantă pentru a nu compromite revenirea economică după pandemia de COVID-19. Noul termen limită pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual un echilibru între consolidarea fiscală şi revenirea economică”, subliniază Consiliul European.
În recomandare se precizează că, pentru a putea îndeplini noul termen limită, România ar trebui să atingă o ţintă de deficit guvernamental general de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 şi 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în linie cu obiectivele guvernului român.
Consiliul European precizează că a luat în calcul modificările din situaţia fiscală a României, evoluţiile bugetare din 2020 şi noua strategie bugetară adoptată şi cere reforme, inclusiv în gestionarea finanţelor publice. “În acest context, Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă poate oferi României o oportunitate de a-şi îmbunătăţi situaţia fiscală în condiţiile în care continuă să susţine creşterea economică şi crearea de locuri de muncă”, se arată în comunicatul de presă.
Recomandarea adoptată vineri ţine cont de recentele evoluţii şi fixează un nou termen limită pentru corectarea deficitului excesiv al României în 2024. România este aşteptată să prezinte un raport Consiliului European până la data de 15 octombrie 2021 cu privire la strategia de consolidare pentru atingerea ţintelor stabilite în recomandare. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)