“O explicaţie plauzibilă pentru combinaţia de cheaguri de sânge şi număr scăzut de trombocite este un răspuns imun, care conduce la o afecţiune similară cu cea observată uneori la pacienţii trataţi cu heparină”, a anunţat EMA într-un comunicat, precizând însă că beneficiile aduse de vaccinul AstraZeneca prevalează în continuare în faţa riscurilor medicale.
Foto: (c) ZURAB KURTSIKIDZE / EPA
Agenţia Europeană pentru Medicamente a precizat totodată că nu a identificat niciun factor de risc specific pentru vaccinul AstraZeneca, estimând că o explicaţie plauzibilă pentru cazurile rare de cheaguri sangvine ar putea fi un răspuns imun.
“Factori de risc specifici, precum vârsta, sexul sau istoricul medical, nu au putut fi confirmaţi deoarece evenimente rare sunt observate la toate vârstele”, a declarat Emer Cooke, directoarea executivă a EMA.
Totodată, Agenţia Europeană pentru Medicamente a estimat că formarea de cheaguri sangvine ar trebui listată ca un efect secundar “foarte rar” al vaccinului anti-COVID19 dezvoltat de AstraZeneca.
Comitetul de siguranţă sanitară din cadrul EMA, care a evaluat vaccinul, a solicitat mai multe studii şi modificări la cele actuale pentru a obţine mai multe informaţii, notează Reuters. AGERPRES/(AS – autor: Mihaela Moise, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Marea Britanie: Autorităţile ştiinţifice recomandă limitarea vaccinului AstraZeneca persoanelor peste 30 de ani
EMA: 169 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală, înregistrate la 34 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca administrate