'Eu cred că, într-adevăr, creşterea (economică, n.r.) va fi între 6 şi 7% în 2021. Este posibil să avem şi 7%. Există rebound-ul economic, există investiţii publice în acest an alocate prin buget, de 5,5% din PIB, mai mult decât în anul trecut. Economia este mai rezilientă decât se credea. Este de văzut pentru că noi tot judecăm numai în culori negre economia românească. Iar eu observ şi o efervescenţă antreprenorială. Deci, există aşa ceva. S-a creat o masă critică în economia noastră din acest punct de vedere: deficit bugetar în jur de 7%, deficitul cash. Industria financiară poate sprijini mai mult sectoare vitale, de pildă agrobusniss-ul unde finanţarea viza mai mult nevoi de lichiditate şi nu investiţii. Aşa s-a întâmplat în anii recenţi. Trebuie să ne ghidăm după investiţii. Realitatea este că băncile preferă încă mult obligaţiunile guvernamentale. Este greu să investeşti. Asta înseamnă 'due dilligence', trebuie să faci analiză serioasă ca să finanţezi investiţii”, a spus Daniel Dăianu.
Prezent la prima ediţie a Forumului de fiscalitate dedicat sectorului financiar-bancar – ''Transformarea serviciilor financiare în 2021'', el a menţionat că Banca de Dezvoltare “trebuie grăbită”, Bursa poate ajuta mai mult economia prin listări noi, iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii următori.
“Trebuie grăbită Banca de Dezvoltare, prea întârziem cu constituirea acestei bănci de dezvoltare. Şi Bursa şi ea poate ajuta mai mult economia prin listări noi. PNNR-ul, care este o temă mare şi trebuie să fie şi pentru industria financiară, poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii ce vin şi poate mări creşterea potenţială medie a PIB-ului între zero şi 1% din PIB. În fine, inflaţia creşte şi în România. Nu este un fenomen românesc, este un fenomen european. Se vede şi în America pentru că este un rebound care nu avea cum să nu se vadă şi în rata inflaţiei. Nu puteai să ai un rebound foarte mare şi inflaţia să scadă. Nu se putea acest lucru. Corecţia bugetară macroeconomică va fi graduală şi este important şi pentru industria financiară”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.
În ceea ce priveşte intrarea în zona euro, el a spus că România ar putea intra în anticamera euro (mecanismul cursului de schimb (ERM II – n.r.) în perioada 2025-2026, iar în zona euro în 2028-2029. Totodată, datoria publică se poate stabiliza la circa 55% din PIB în următorii ani.
“Vom atinge probabil deficit de 3% în 2024, nu numai pentru că există procedură de deficit excesiv, pentru că trebuie să avem această corecţie. Nu vom putea să persistăm cu deficite foarte mari, iar eu cred că datoria publică se poate stabiliza la 55% din PIB, în jur de 55% în următorii ani. Cât priveşte intrarea în zona euro, în anticamera ERM II 2025-2026, zona euro 2028-2029”, a mai spus Daniel Dăianu.
În opinia sa, baza de impozitare trebuie crescută, alături de buna conformare şi eliminarea unor portiţe.
“Baza de impozitare trebuie crescută şi la noi, alături de buna conformare şi eliminarea unor portiţe. Nu ştiu cum se va realiza pentru că sunt şi interese împotriva eliminării acestor portiţe care iar creează o mare inechitate pentru că cei care plătesc şi nu beneficiază de portiţe”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)