“Va fi o lege a phase out-ului cărbunelui, este introdusă ca şi reformă în PNRR. În această lege să stabilim acele termene, probabil 2030, pe care le-aţi văzut în declaraţiile domnului ministru. 2030, respectiv 2032. Ele trebuie asumate la nivelul Parlamentului, nu este o decizie a Ministerului Energiei, tocmai pentru că presupune costuri sociale, reconversie profesională, dezvoltare regională”, a afirmat Elena Popescu, într-o conferinţă de presă organizată de Energynomics.
Reprezentanta Ministerului Energiei a explicat că această lege se află în prezent într-o fază incipientă.
“Suntem într-un stadiu incipient de gândire pe această lege. Eu o văd ca o responsabilizare a tuturor entităţilor cu atribuţii în domeniu. Legea e într-o zonă incipientă, ea a apărut în contextul negocierilor pe PNRR. (…) Interesul nostru nu este să decarbonăm mai lent decât ceilalţi, ci să decarbonăm într-un mod realist, să nu ne ducem şi mai jos decât suntem, ci să mergem şi noi o dată cu ceilalţi în decarbonare, iar decarbonarea să reuşească”, a precizat Elena Popescu.
Directorul general din Ministerul Energiei a subliniat că în prezent zone întregi din ţară depind de câte un complex energetic care foloseşte cărbune pentru producerea de energie, iar dispariţia bruscă a unuia dintre acestea ar pune în pericol toate companiile din zonă.
“România trebuie să gestioneze la fel de bine nu numai componenta energetică de care răspunde Ministerul Energiei, ci toate celelalte componente, care sunt foarte importante, pentru că sunt zone impactate şi care depind numai de un singur operator. Adică zona Hunedoara depinde numai de CEH (Complexul Energetic Hunedoara, n.r.), zona Târgu Jiu depinde numai de CEO (Complexul Energetic Oltenia, n.r.). Deci toate firmele, firmuliţele, tot ce există acolo depind numai de CEO. Dispare CEO, dispare tot”, a atras atenţia Elena Popescu.
Oficialul Ministerului Energiei a apreciat că noul plan de decarbonare propus de Comisia Europeană, “Fit for 55”, propune reforme îngrozitor de rapide în sectorul energetic.
“Pachetul legislativ 'Fit for 55' a venit foarte rapid. Nu că ne-a luat prin suprindere, dar este într-adevăr îngrozitor de rapid, adică noi n-am avut timp să transpunem pachetul anterior şi n-au fost nici termene de transpunere ale pachetului anterior şi a venit acest pachet 'Fit for 55', care este foarte ambiţios. Bineînţeles că ţintele nu sunt finale. Este propunerea Comisiei, urmează negocierile în Consiliu, România îşi va stabili propriul mandat pentru intrarea în aceste negocieri, pentru că nu este vorba doar de sectorul energetic, este vorba despre întreaga economie, sectorul transporturilor, sectorul industrial, agricultura, digitalizarea, cercetarea, deci toată economia este impactată, iar viteza cu care trebuie să reacţioneze fiecare domeniu trebuie să fie fantastică. Se lucrează la acest mandat, au fost primele discuţii organizate de către Ministerul de Externe pe acest pachet, pentru stabilirea unui mandat de negociere, nu ştim care va fi deznodământul acestei negocieri, dar un lucru este foarte clar: direcţia către care mergem este dezvoltarea energiilor regenerabile, către decarbonarea industriei, către eliminarea treptată a cărbunelui din mix-ul nostru”, a menţionat Elena Popescu.
Ea a atras atenţia asupra faptului că energiile regenerabile nu se autosusţin economic, având nevoie de ajutor financiar din partea autorităţilor.
“Producţia de regenerabile s-a putut dezvolta şi până acum, nu a stat nimic în calea dezvoltării regenerabilelor. Într-adevăr, pentru ca investitorii care investesc în regenerabile să fie mulţumiţi, ei au nevoie în continuare de scheme-suport. Deci, ceea ce spunea Comisia Europeană şi spuneau unele documente în urmă cu nişte ani, că regenerabilele se autosusţin, s-a dovedit că nu este adevărat. Deci se aşteaptă o schemă de sprijin, de tip contracte pentru diferenţă, la care se lucrează, din păcate cu întârziere. (…) Trebuie să avem în vedere şi capacităţile de back-up, pentru că nu putem trece de la 25% cât este ponderea cărbunelui în mix-ul nostru, la înlocuirea a 25% din acest mix cu regenerabile, nu se poate acest lucru. Deci, avem nevoie şi de capacităţi care să asigure flexibilitatea şi back-up-ul sistemului energetic. Aici mă refer la gaz”, a încheiat Elena Popescu. AGERPRES/(A – autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)