“Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. La ora 15:30 am terminat de upload-at toate cele 240 de fişiere care înseamnă acum PNRR-ul, împărţit pe aproape 30 de capitole. Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic aşa. În acest moment, România are PNRR-ul oficial depus. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom avea câteva luni în care vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă, va trebui să decidem cum ţinem cont de aceste observaţii, astfel încât, la toamnă, să avem planul aprobat şi să mergem mai departe”, a transmis Ghinea.
El a explicat ce înseamnă acest PNRR pentru România, precizând că documentul va fi prezentat miercuri integral.
“Vreau să vă explic puţin ce înseamnă în acest moment PNRR-ul şi ce vom prezenta miercuri. Conform Regulamentului şi instrucţiunilor Comisiei Europene, fiecare ţară membră trebuie să completeze într-un anumit format anumite documente. Aici am lucrat împreună cu echipa zilele trecute, am bifat pe măsură ce trimiteam în sistem, avem un sumar executiv al întregului plan. Avem o legătură cu semestrul european, trebuie să spunem cum acoperim recomandările de ţară ale Comisiei Europene. Avem un capitol despre egalitatea de şanse şi de gen, spunem cum vom întări această egalitate prin investiţiile din PNRR, un capitol de coerenţă – modul în care PNRR este coerent cu strategiile sectoriale ale României şi axa strategiei europene. La fel, consistenţa, avem complementarităţi, sunt tabele de complementarităţi destul de lungi. Aici explicăm modul în care banii din PNRR se întrepătrund cu banii din fondurile europene clasice din coeziune. Avem un capitol în care explicăm consultarea şi vă reamintesc că am făcut consultări extinse pentru a ajunge la acest rezultat”, a spus Ghinea.
Potrivit sursei citate, PNRR conţine şi un capitol detaliat pentru implementare şi audit pe tot parcursul celor 6 ani, precum şi unul legat de comunicare.
“Avem un capitol despre implementare şi audit – spunem detaliat cine ce face pe parcursul celor 6 ani de implementare. Banii din PNRR vor fi auditaţi de Autoritatea de audit de la Curtea de Conturi. Avem un mecanism foarte clar de prevenţie şi de evitare a conflictelor de interese prin ANI, prin DNA, astfel încât aceşti bani să fie bine cheltuiţi. Avem un capitol de comunicare şi avem diverse scenarii cu privire la impact. Toate astea sunt ceea ce numim capitole transversale, le-am terminat pe toate. Astea sunt ceea ce numim componente: ape păduri, deşeuri, transport, energie, digital, diverse stadii de lucru sunt gata. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a adăugat oficialul MIPE.
De asemenea, ministrul a explicat şi cum s-a lucrat la acest document.
“De exemplu, pe componenta transporturi – aceste două pagini erau ceea ce am aprobat în Guvern acum câteva luni, acesta a fost mandatul de negociere. S-au trimis pentru componenta transporturi 6 versiuni către Comisie, am făcut sesiuni de lucru cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi cu Comisia Europeană, am completat permanent fiecare proiect de acolo, astfel încât să fie credibil, să arătăm că avem nişte costuri foarte clare şi că putem să fim gata până în 2026. Uitaţi, avem staţii de încărcare cu electricitate pe viitoarele autostrăzi. (…) În acest moment, cum vă spuneam, PNRR-ul României înseamnă 200 de fişiere organizate pe capitole. (…) La Energie, fiecare proiect de investiţie a trebuit explicat”, a arătat Cristian Ghinea.
Şeful de la Fonduri Europene a afirmat că România a ales să publice integral PNRR, majoritatea statelor membre recurgând doar la sinteze.
“Astăzi este luni. Colegii mei vor sta să pună toate aceste fişiere într-un singur document publicabil. Am ales, atenţie, să publicăm tot. Suntem a treia ţară europeană care alege să facă acest lucru. Cele mai multe state membre au făcut un pdf cu sinteze. Ca să nu mai existe discuţii, în cazul nostru vom publica tot. Miercuri, voi prezenta, împreună cu prim ministrul Florin Cîţu şi cu vicepremierul Dan Barna toate detaliile din document”, a subliniat el.
Pe baza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România va putea accesa granturi şi împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro. AGERPRES/(AS – autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)