Specialistul organizaţiei a vorbit, de asemenea, în interviu, despre factorii care au dus la creşterea tarifelor la energie electrică şi gaze naturale, dar şi despre măsurile pe termen lung pe care Guvernul ar trebui să le adopte pentru a sprijini cu adevărat consumatorii, dincolo de compensarea facturilor, măsură ce rezolvă problema “doar pe termen scurt”. Cât priveşte ideea de plafonare a tarifelor, Constantin susţine că este puţin probabil să se întâmple întrucât “legislaţia europeană nu prea permite acest lucru”.
În viziunea expertului de mediu, autorităţile de la Bucureşti au optat pentru proiecte prin care să susţină utilizarea gazelor naturale, deşi România ar fi trebuit să susţină în PNRR dezvoltarea energiei regenerabile şi a măsurilor complementare, precum crearea de capacităţi de stocare a energiei şi modernizarea infrastructurii de transport a energiei electrice.
AGERPRES: România şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), o poveste de lungă durată în care descoperim şi componenta de mediu. Cum caracterizează WWF România acest capitol şi care ar fi viziunea ce trebuie adoptată de către autorităţile de la Bucureşti?
Mihai Constantin: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o oportunitate unică pentru România de a se dezvolta şi a atinge o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, prin adoptarea celor mai noi şi mai verzi tehnologii existente. Din păcate, oamenii din Ministerul Energiei nu au putut veni cu măsuri cu adevărat moderne. Ei au ales să folosească soluţii pe care statele din Vestul Europei le-au folosit acum câteva zeci de ani, anume susţinerea gazelor naturale. Aceasta va fi o carte pierzătoare pentru noi, pe termen lung.
În UE există deja principiul poluatorul plăteşte, adică cei care ard combustibili fosili (gaze, cărbune etc.) să plătească taxe suplimentare pentru aceste emisii. În momentul de faţă, există discuţii ca pe viitor inclusiv cei care au centrale de apartament pe gaze să plătească pentru poluarea pe care o produc. Astfel, noi ar fi trebuit să susţinem în PNRR dezvoltarea energiei regenerabile şi a măsurilor complementare, precum crearea de capacităţi de stocare a energiei, modernizarea infrastructurii de transport a energiei electrice etc.
Dacă ar fi să fac o comparaţie, este ca şi cum România alege să dezvolte reţeaua de internet prin cupru, când în momentul de faţă există deja pe piaţă tehnologia 5G.
AGERPRES: Un subiect arzător în această perioadă este legat de preţul la energia electrică şi la gazele naturale. De ce credeţi că s-a ajuns în această situaţie şi cum se poate rezolva problema în favoarea consumatorului final?
Mihai Constantin: Sunt mai mulţi factori care au determinat această creştere, dar pe scurt, are legătură cu gazele naturale. Preţul energiei este în creştere la nivel mondial ca urmare a relansării economice după criza COVID-19. Este o cerere mare de combustibili fosili mai ales în economiile asiatice, care au determinat o creştere a preţurilor la energie. La nivel european, rezervele de gaze din depozite sunt mici comparativ cu alţi ani, gazele care veneau de pe continentul nord-american ajung acum mai ales către pieţele asiatice.
Cum impactează gazele preţul energiei electrice în Europa? Ei bine, pentru a putea acoperi toată cererea de energie electrică, se folosesc şi gaze naturale în producţie. Astfel, pe de o parte avem preţul mai ridicat al gazelor, apoi este vorba şi despre faptul că producătorii de energie din gaze trebuie să plătească pentru emisiile de CO2 pe care le produc. Modul în care plătesc aceste emisii o reprezintă achiziţia de certificate verzi.
Pe termen scurt, nu există soluţii magice, dar pe termen mediu şi lung trebuie sprijinită energia regenerabilă, care a devenit foarte competitivă ca preţ, precum şi prosumatorii. Prosumatorii sunt persoane care îşi pot produce singuri energia electrică (prin panouri fotovoltaice, eoliene) pentru consum sau chiar să introducă în reţea, iar în momentele în care nu produc energie pot consuma energia din reţeaua electrică.
AGERPRES: În acest context, mai poate deveni România un hub regional de gaze naturale şi energie electrică, aşa cum afirmau până nu demult autorităţile?
Mihai Constantin: Gazele naturale sunt considerate combustibili de tranziţie, care nu vor mai fi utilizate pentru mult timp. Să începem acum să dezvoltăm infrastructura de gaze va dura câţiva ani, iar în momentul acela Uniunea Europeană, deja, se va pregăti să renunţe la acest tip de resursă. Dar există mult potenţial în ceea ce priveşte energia electrică. Avem de exemplu energia eoliană offshore, din Marea Neagră, care este practic neexploatată. Bineînţeles, trebuie să facem şi studii pentru a vedea impactul pe care l-ar avea asupra biodiversităţii, dar poate să devină o sursă prietenoasă cu mediul.
La fel şi dacă ne gândim la energia fotovoltaică. Avem, mai ales în marile oraşe din ţara noastră, foarte multe clădiri pe care s-ar putea instala panouri fotovoltaice. De asemenea, energia din surse geotermale este de luat în calcul foarte serios, iar în partea de vest a ţării avem această resursă în subsol căreia îi acordăm prea puţină importanţă.
AGERPRES: Cum vedeţi soluţia aleasă de către Guvern în privinţa compensării facturilor pentru clienţii casnici, dar şi ideea de plafonare a preţului la energie? Pot fi companiile din energie parteneri ai consumatorilor şi autorităţilor în acest moment ?
Mihai Constantin: Din păcate, compensarea facturilor este doar o măsură pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung va trebui să investim foarte mult în izolarea termică a clădirilor, iar un sprijin important ar putea veni din partea Guvernului. Mare parte din clădirile şi casele din România sunt vechi şi foarte ineficiente din punct de vedere energetic, ceea ce duce la un consum mai mare ce se vede apoi în facturi. De asemenea, ar trebui sprijiniţi mai mult prosumatorii, de care vorbeam mai devreme. Un rol important l-ar avea aici şi companiile private, care vor trebui să investească în modernizarea reţelei electrice şi instalarea contoarelor inteligente.
Dacă vorbim despre plafonarea preţurilor, este puţin probabil să vedem acest lucru, iar legislaţia europeană nu prea permite acest lucru. În plus, o astfel de măsură s-ar putea să întârzie şi să blocheze reformele din sectorul energetic care ne vor ajuta să decarbonăm acest domeniu.
AGERPRES: Cum se poate rezolva problema poluării, generată, în mare parte, de traficul rutier?
Mihai Constantin: Din păcate, nu există cercetări aprofundate privind poluarea din Bucureşti. Autorităţile române nici măcar nu măsurau cum trebuie nivelul de poluare. De abia în momentul în care anumite entităţi private au început să facă asta, s-au putut vedea proporţiile dezastrului. Neavând cercetări serioase, nu ştim în mod cert care sunt sursele de poluare. Da, într-adevăr, autovehiculele sunt una dintre principalele surse de poluare, dar mai sunt şi alţi factori. De exemplu, centralele de apartament pe gaze sunt şi ele o sursă importantă de poluare.
De asemenea, în zonele periferice ale oraşului, avem încă multe case care se încălzesc cu lemn de foc. Astfel, arderea lemnului de foc produce nişte particule foarte periculoase pentru om. Practic, mai întâi trebuie să cercetăm sursele de poluare şi apoi să venim cu măsuri pentru a le combate.
AGERPRES: În acelaşi context, are nevoie România de o nouă taxă auto pentru maşinile second hand, cu mulţi ani de uzură în spate? Care soluţie ar fi cea mai potrivită pentru a stopa importul de autovehicule vechi?
Mihai Constantin: Este greu de spus care ar fi cea mai bună măsură pentru a scăpa de autovehiculele second hand uzate, dar în mod cert este nevoie de un pachet de măsuri. Este important să educăm cetăţenii să folosească transportul în comun sau mijloace alternative, în locul automobilului, atunci când este posibil. Putem să impunem zone în centrul oraşelor, unde maşinile vechi să nu aibă voie să intre, să avem o politică mai clară în domeniul parcărilor.
Poate cel mai important ar fi să ne uităm cu ce măsuri am putea veni pentru a stimula oamenii să achiziţioneze autovehicule electrice şi hibride. Este cert că actualul Program “Rabla” nu este suficient. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)