Ea a arătat că liberalizarea pieţei de energie s-a suprapus cu un context internaţional de creştere a preţurilor, iar, în aceste condiţii, autorităţile ar trebui să finalizeze cât mai repede legislaţia prin care consumatorii vulnerabili să fie ajutaţi.
Pănescu este de părere că o măsură bună pentru o perioadă scurtă de timp ar fi inclusiv reducerea taxelor în sectorul energetic, aşa cum a făcut Spania.
Ea a mai vorbit, în interviu, despre influenţa pe care o are Gazprom pe piaţa gazelor din România. Premier Energy este al treilea distribuitor de gaze ca mărime din ţară şi între primii cinci furnizori la nivel naţional.
AGERPRES: Să începem cu subiectul fierbinte al verii: preţul energiei. De ce credeţi că a ajuns atât de sus?
Iuliana Pănescu: E un moment dificil într-un context internaţional şi local dificil. În România avem temperaturi excesiv de mari, am avut oprirea unui reactor, avem modificări regulatorii, apropo de decontarea la 15 minute (pe bursa de energie – n.r.), toate acestea pun presiune, în contextul liberalizării pieţei. Este normal, dacă liberalizăm piaţa, în contextul cerere-ofertă, ca prima dată să avem o creştere de preţ, dar, alimentat de contextul în care ne aflăm, România marchează nişte maxime europene.
Nu suntem singurii. Piaţa românească este interconectată cu piaţa europeană, acesta este trendul în Europa, din păcate nu cred că vom mai avea de aici înainte preţuri mici la energia electrică, asta şi în contextul decarbonizării şi al ambiţiilor UE cu reducerea emisiilor de gaze cu 55% până în 2030. Se încurajează energia regenerabilă, dar suntem cumva insuficient din punctul de vedere al producţiei, trebuie să creştem, şi atunci nu avem ce face, ne uităm de pe margine.
Din aceste motive, pentru consumatori este un moment dificil. Cumva, nu ne-a ajutat vremea vara asta. Iarna n-o să ne ajute din nou vremea, pentru că trăim în Europa continentală şi o să vină iarna.
AGERPRES: O să fie o iarnă grea pentru facturile la utilităţi?
Iuliana Pănescu: Cred că o să fie o iarnă dificilă sau factura va fi mai mare dacă iarna e rece. Şi evident că dacă avem o iarnă blândă ca în 2019, să zicem că răsuflăm uşuraţi. Da, ce poate face statul pentru consumatori ar fi să promoveze reglementările vizavi de consumatorii vulnerabili şi se discută zilele acestea şi am văzut că inclusiv premierul Florin Cîţu a anunţat că se discută acordarea unui sprijin pentru consumatorii care au probleme.
Tristeţea este că problemele vin din trecut, practic ele s-au acutizat în 2020, ca urmare a crizei Covid. Avem aproximativ 40% dintre familiile din România cu incapacitate de a-şi plăti facturile la utilităţi. Furnizorii, noi, pe partea de gaze, am încercat să îi sprijinim cât am putut, în sensul că nu am făcut deconectări, am reeşalonat datorii mai vechi, dacă aveau documente justificative, adică nici noi nu ne dorim ca clienţii să intre în incapacităţi, pentru că nu este un model sustenabil.
Va fi dificil. Va fi de văzut dacă Guvernul se mobilizează la timp să vină cu ceva palpabil. Vedem în alte ţări că deja au scăzut taxele pe zona de energie, gaze, Spania a făcut-o.
AGERPRES: S-ar putea face asta şi la noi?
Iuliana Pănescu: Ar putea să o facă, în context conjunctural, pe o perioadă scurtă de timp, cu un acord nu neapărat scris de la Uniunea Europeană, poate doar verbal. Aşa cum a făcut-o Spania, aşa o putem face şi noi. Există precedente şi am putea să ne uităm la ele.
Pe termen lung, ar trebui să se facă investiţii. Să existe un cadru prielnic pentru investitori. Apetit există, piaţă există, potenţialul este total neexploatat la ce lucruri se pot face în continuare.
La electricitate, creşterea a fost mai accelerată ca preţ şi s-a simţit mai repede. La gaze evoluţiile au fost mari. Dacă ne uităm, la începutul anului, preţul unui MWh pe pieţele europene era 14-15 euro, acum e 40, spot-ul este sus, evident, pieţele la termen sunt şi ele sus. Aici e tot o conjunctură. Vorbim de revenirea economică, ca urmare a decelerării pandemiei, s-o numim politicos, vorbim de o cerere nesatisfăcute, pentru că nu sunt suficiente surse să acoperim cererea.
De obicei, vedeam că vara preţul gazelor începea să scadă, pentru că era cald afară, oamenii nu mai dau drumul la centrală, ei bine, dacă în alţi ani vedeam această sezonalitate, acum nu o mai vedem. Acum preţul a crescut şi a rămas aici.
AGERPRES: Iar la iarnă?
Iuliana Pănescu: Aici e o discuţie. Dacă ne uităm la ce surse avem, avem producţia locală, care este în scădere, pentru că zăcămintele au ajuns la maturitate, este nevoie de investiţii, dar durează. Aşadar, în continuare producţia va scădea.
Apoi mai avem importuri, care provin din Rusia, iar Gazprom e fericit acum, e la butoane. Dar îşi urmăreşte interesele lui, evident, respectiv Nord Stream. Chiar zilele trecute apăruse o veste cum să s-ar fi dat drumul la nişte fluxuri pe Nord Stream 2, deşi toată lumea ştia că nu există nicio aprobare, însă imediat s-a văzut în preţ, care s-a dus în jos.
Săptămâna trecută a anunţat Gazprom că are probleme pe lanţul de aprovizionare, cu o conductă prin nord, iar imediat preţul s-a dus în sus. Pe piaţa românească s-a văzut de la o zi la alta, preţul a crescut cu 20 de lei, ceea ce e mult, înseamnă o volatilitate de 10-15%.
Gazprom a anunţat că sunt pregătiţi să livreze prin Nord Stream 6 miliarde de metri cubi până la finalul anului. Mesajul era: “Noi putem, acum depinde de voi dacă puteţi să primiţi”.
AGERPRES: Ce pot face consumatorii?
Iuliana Pănescu: În contextul în care ambele pieţe sunt liberalizare, consumatorii să se uite foarte bine pe comparatorul de preţuri. Preţul din factură e format din mai multe componente şi nu trebuie să comparăm mere cu pere.
Apoi sunt acele măsuri de bun simţ pe care trebuie să învăţăm cu toţii să le aplicăm: să citim indexul şi să-l transmitem, ca să nu fim facturaţi pe index estimat, dacă pleci de acasă, în timpul iernii, nu o laşi la 20 de grade, o pui la 7 grade să nu îngheţe pereţii, măsuri de acest gen.
Noi am încercat să fim cât mai constanţi posibil, în acest mediu volatil. Noi avem oferte competitive pentru clienţii casnici valabile până la finele anului, pe 6-12 luni, pentru a le da o predictibilitate clienţilor. Dar consumatorii pot intra foarte uşor în capcana unui preţ foarte mic, care este pe doar o lună, de exemplu, urmând ca apoi să se renegocieze sau să varieze în funcţie de condiţiile pieţei. E important să ne uităm la asta, să fim atenţi ce semnăm.
Noi am evitat asta, să transpunem direct creşterile în facturile clienţilor, pentru că, dacă faci asta, de fapt nu ai o strategie de achiziţii, te ghidezi doar după piaţa spot, ceea ce înseamnă că eşti oportunist. Ori nu acesta este modelul nostru. În ultimii zece ani am construit un model aşezat, pe un portofoliu de clienţi stabil, care a crescut printr-un mix de achiziţii, fuziuni şi creştere organică.
AGERPRES: Câţi clienţi aveţi şi ce cotă de piaţă?
Iuliana Pănescu: În jur de 100.000 de clienţi. Pe distribuţie suntem numărul trei, imediat după cei mari (Engie şi E.ON – n.r.), iar pe furnizare suntem în top 5, atât pe wholesale, cât şi pe retail.
AGERPRES: Cum e concurenţa pe piaţă?
Iuliana Pănescu: Când vorbeşti de utilităţi, de gaze, ştii că ai o cerere, invariabil vine iarna. Acum depinde de strategia fiecărui jucător. Sunt cei doi care domină piaţa şi ceilalţi. Dar depinde de modelul de business pe care îl ai. Dacă vrei să ai cotă de piaţă în detrimentul profitabilităţii, e bine să ai şi surse să susţină această expansiune. Noi am încercat o politică oarecum conservatoare, niciodată nu ne-am întins mai mult decât am considerat că putem duce.
Trebuie mare atenţie şi pentru că un client mare, într-un portofoliu nu tocmai dezvoltat, s-ar putea să te impacteze destul de rău dacă se întâmplă ca piaţa să fie foarte volatilă. O experienţă de 10 ani în piaţă cumva îţi dă un confort că ştii unde să te uiţi şi să îţi faci o echilibrare între ce am, surse atrase pe termen lung, atunci mă uit la consumul clienţilor pe termen lung. O creştere prea accelerată arată în spate poate nu un plan foarte solid de creştere.
AGERPRES: Şi am avut exemple…
Iuliana Pănescu: Am avut exemple inclusiv câteva recente, la electricitate. Ca în banking, dacă ai surse pe termen lung, finanţezi pe termen lung, dacă ai pe termen scurt, finanţezi pe termen scurt. Acest echilibru este cheia.
AGERPRES: Ce se va întâmpla pe viitor?
Iuliana Pănescu: Aş putea spune că era utilităţilor ieftine se apropie de final şi trebuie să ne pregăti cu toţii pentru ceea ce urmează, pentru că nu prea văd cum am putea ajunge înapoi.
În zona de energie regenerabilă avem potenţial de creştere în România. Ne lipsesc investiţiile. Acum se trezeşte din nou apetitul investiţiilor pentru zona de regenerabile.
Aveam în 2019 o producţie de energie regenerabilă de 24%. Preţul certificatelor de emisii creşte, cel al certificatelor verzi la fel şi este multă efervescenţă în această piaţă, inclusiv noi ne uităm la zona aceasta, pentru că ne dorim o integrare pe verticală. Avem electricitate în Moldova şi gaze în România, există sinergii care trebuie exploatate, dar trebuie completat cu o componentă verde. Este unul dintre focusurile noastre, să vedem în ce manieră putem exploata şi această zonă de verde.
România are un plan ambiţios în contexul Green Deal şi e clar că există interes şi jucători care au anunţat că pun capacităţi în funcţiune, însă este o zonă ce trebuie încurajată. Statul a făcut nişte paşi în acest sens, dar mai sunt lucruri de făcut. Se estimează că undeva în doi ani am putea avea şi noi legislaţia aliniată la cea europeană şi mă refer la contractele pe termen lung între participanţii în piaţă, contractele pentru diferenţă, sunt mai multe de pus la punct şi este important că există voinţă şi asta încurajează.
AGERPRES: La ce zonă vă uitaţi: eolian, solar?
Iuliana Pănescu: La toate. Analizăm mai multe proiecte. Nu avem momentan o decizie luată la nivel de grup, o să anunţăm la momentul în care avem ceva. Ne uităm şi la eolian, şi la solar, şi la gas-to-power. Considerăm că acesta este viitorul şi în 20-30 de ani piaţa de energie se va schimba total.
Avem o bază solidă în România şi Republica Moldova şi analizăm posibilitatea de a ne extinde în ţările limitrofe. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO