“În conformitate cu statutul său, BNR a luat măsuri decisive menite să atenueze contracţia indusă de şocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi buna funcţionare a pieţelor, păstrarea stabilităţii financiare şi, pe această bază, să susţină, în corelaţie cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie. Pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administraţie al BNR a fost gândit în cote proporţionale şi eficiente şi a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variaţie a facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operaţiuni repo pentru furnizarea de lichidităţi instituţiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit şi achiziţionarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, după ce din poziţia de debitor net, BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale”, a spus Isărescu.
Prezent la conferinţa organizată de Banca Naţională a Moldovei cu tema – Recuperarea economică în post-pandemie: realităţi şi perspective, el a avertizat că, în timp ce economia globală pare să se redreseze, provocările viitoare sunt iminente, una dintre cele mai importante fiind identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, luând în considerare nevoia de recuperare a spaţiului fiscal şi monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice şi private sau dimensiunea bilanţurilor băncilor centrale.
“Privind în perspectivă, în cazul României, procesul de consolidare bugetară rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare. Se aşteaptă ca acesta să aibă implicaţii favorabile pentru stabilitatea macroeconomică – şi în contextul deficitului mare al contului curent -, pentru prima de risc suveran şi, implicit, pentru comportamentul cursului de schimb al leului, pentru evoluţia inflaţiei şi, în cele din urmă, pentru costurile de finanţare şi creşterea economică. În timp ce provocările provocate de pandemie rămân fără precedent, criza a dovedit că politicile monetare şi fiscale pot conlucra şi pot oferi un răspuns eficient la şocurile adverse, reducând severitatea episoadelor de criză. Mix-ul echilibrat de politici monetare şi fiscale este o abordare eficientă, o soluţie pentru sprijinirea redresării economice”, a susţinut şeful BNR.
Potrivit acestuia, rolul băncilor centrale rămâne şi în contextul actual evidenţiat prin conduita politicii monetare care trebuie flexibilizată şi calibrată, fără a pierde din vedere perspectiva îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră de natură să susţină redresarea activităţii economice.
“În contextul ultimului an şi al manifestării pandemiei de COVID-19, nevoia de adaptare rapidă şi continuă a fost mult mai accentuată. În acest sens, anul curent ar putea fi cel care marchează schimbarea către o creştere incluzivă şi sustenabilă, tranziţia către o economie verde, digitalizarea şi inovaţia fiind în centrul redresării economice. De menţionat este faptul că atât la nivel european, cât şi global, băncile centrale şi autorităţile de supraveghere din întreaga lume cooperează pentru adresarea provocărilor pe termen lung, printre cele mai actuale teme fiind integrarea riscurilor climatice în activităţile lor, în concordanţă cu mandatele lor”, a menţionat Mugur Isărescu.
De asemenea, el a precizat că data de 4 iunie are o încărcătură simbolică aparte, anume aniversarea a 3 decenii de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Moldovei, ocazie cu care a felicitat instituţia pentru progresele remarcabile realizate de-a lungul acestei perioade, pe drumul reformei şi adoptării standardelor europene.
“Aniversăm, totodată, 30 de ani de strânsă cooperare instituţională bilaterală, dublată de parteneriatele strategice între cele două instituţii. În acest context, menţionez şi finalizarea cu succes a textului noului Acord de cooperare între cele două bănci centrale, menit să dezvolte şi să extindă cooperarea în domeniile de interes reciproc, acord ce urmează a fi semnat la Bucureşti, săptămâna viitoare”, a adăugat Isărescu. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)