“MAE, deşi a întreprins toate demersurile din sfera sa de competenţă pentru prelungirea Acordului din 2010, este nevoit să îşi exprime regretul pentru ieşirea din vigoare a acestuia. În acelaşi timp, MAE asigură cetăţenii Republicii Moldova că România va rămâne un partener predictibil şi implicat, aşa cum au dovedit-o toate acţiunile sale de până acum”, precizează sursa citată.
În acelaşi timp, România “îşi exprimă disponibilitatea pentru încheierea unui nou Acord, care să îndeplinească funcţiile Acordului din 2010 şi care să integreze toate protocoalele adiţionale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european şi implementarea reformelor democratice. România va continua să ofere cetăţenilor Republicii Moldova sprijin direct, consistent şi dezinteresat, inclusiv de natură umanitară în actualul context pandemic, şi să acţioneze pentru avansarea proiectelor strategice de interconectare”, subliniază comunicatul MAE.
“Având în vedere iminenţa ieşirii din vigoare a Acordului, România a propus R. Moldova, la începutul lunii noiembrie 2020, încheierea unui nou Protocol adiţional (Protocolul 6), care să permită atât extinderea perioadei de valabilitate a Acordului şi, astfel, utilizarea fondurilor încă neutilizate – din cele 100 de milioane de euro – în proiecte viitoare, cât şi extinderea domeniilor în care ajutorul financiar nerambursabil poate fi acordat”, precizează reprezentanţii MAE.
Potrivit ministerului român, proiectul Protocolului 6 la Acord “conţinea şi o serie de elemente suplimentare propuse de partea română care – odată asumate de Guvernul de la Chişinău – ar fi fost de natură să sprijine împlinirea aşteptărilor legate de menţinerea parcursului european al R. Moldova, cu respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept”.
De asemenea, prevedea “asigurarea implementării depline, de către R. Moldova, a prevederilor Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană şi realizarea reformelor necesare, cu accent pe reforma în domeniul justiţiei, de asigurarea condiţiilor pentru consolidarea şi protejarea prezenţei investiţionale a României în R. Moldova, precum şi de consolidarea comunităţii de limbă, cultură şi istorie dintre România şi R. Moldova”.
Aceste elemente suplimentare, adaugă MAE, “se află în deplină concordanţă cu politica aplicată constant de România şi de UE de a utiliza un set de condiţionalităţi care să stimuleze eforturile de reformă atât de necesare Republicii Moldova”.
Potrivit ministerului român, “în pofida demersurilor repetate ale părţii române, care a reafirmat consecvent deschiderea de a semna şi ratifica documentul în forma propusă de România, în timp util pentru a evita ieşirea din vigoare a Acordului semnat în 2010, Guvernul de la Chişinău nu a transmis un răspuns la propunerea României decât la data de 26 februarie 2021, constând într-un proiect de text care se îndepărtează de propunerea de Protocol 6 a părţii române, neincluzând elementele suplimentare menţionate mai sus”.
Potrivit MAE, pe durata ultimelor discuţii bilaterale, de la jumătatea lunii martie, reprezentanţii guvernamentali de la Chişinău au invocat şi faptul că Guvernul interimar al R. Moldova nu ar avea competenţele necesare pentru finalizarea procedurilor vizând încheierea Acordului.
“În raport cu autorităţile de la Chişinău, România va continua să urmărească dezvoltarea dialogului bilateral într-o logică condiţionată de angajamentul ferm pentru continuarea reformelor esenţiale dezvoltării democratice şi progresului parcursului european al Republicii Moldova”, subliniază comunicatul ministerului român.
Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România, care a urmărit îmbunătăţirea vieţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, în consonanţă cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova a fost încheiat la Iaşi, în aprilie 2010.
Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanţarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi R. Moldova. AGERPRES / (AS – autor: Oana Ghiţă, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Preda)