“Când salariul minim a fost majorat artificial şi nesustenabil din partea economiei am avut, pe de o parte, creşteri de preţuri ca urmare a includerii cheltuielilor cu salariile şi, de asemenea, muncă la negru. Toată lumea a avut de pătimit. De aceea, ca ministru al Muncii, mă preocupă foarte tare ca o majorare a salariului minim, pe care o consider necesară întrucât nivelul actual al salariului minim este insuficient, să fie făcută fezabil şi sustenabil din punct de vedere al economiei. Şi vreau sa fac aici un comentariu care s-ar putea să vă surprindă. Să ştiţi că suntem într-un context oarecum favorabil majorării salariului minim. Avem şi încă o discuţie la nivel european unde există îngrijorare cu privire la expunerea spre riscul de sărăcie, inclusiv sărăcie energetică, şi atunci statele membre îşi pun problema cum ar trebui să arate salariul minim. În acelaşi timp, dacă obţinem o mai mare corectitudine în relaţiile de muncă – şi vă spun asta ca rezultat al discuţiilor pe care le am în teritoriu cu angajatori mici şi mari – atunci majorările de salariu minim ar putea să conducă şi la o creştere a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai”, a afirmat Raluca Turcan, la Digi 24.
Ministrul Muncii a precizat că aproximativ 1,6 milioane de angajaţi au salariul minim. “Avem trei tipuri de salariu minim: salariu minim standard, salariu minim pentru studii superioare şi salariu minim din construcţii. Cumulat, aproximativ 1,6 milioane”, a precizat Turcan.
Totodată, ministrul Muncii susţine că, în momentul de faţă, există “informaţii consistente” că sunt foarte mulţi oameni angajaţi scriptic cu salariul minim, dar de fapt ei nu sunt plătiţi cu salariul minim.
“Cine pierde din acest proces? Pierde în primul şi în primul rând angajatul pentru că, în momentul în care angajatul, de convenienţă cu angajatorul acceptă să fie plătit scriptic cu mai puţin, adică să aibă venituri nedeclarate sau subdeclarate, practic el este păgubit în primul rând la pensie, în timp”, a spus ministrul Muncii.
Raluca Turcan a precizat că a fost demarată deja o campanie de informare, că se intră pe teren şi se verifică corectitudinea relaţiilor de muncă prin Inspecţia Muncii.
“Discutăm cu agenţii economici, le transmitem notificări prin care le spunem că intrăm în teren, după care modificăm cadrul normativ, astfel încât să definim ceea ce înseamnă muncă subdeclarată. Ştiţi că în România lui 2021, în momentul de faţă, munca subdeclarată nici măcar nu este definită?”, a menţionat Raluca Turcan.
Potrivit acesteia, anul acesta s-au descoperit aproximativ 5.000 de cazuri de muncă la negru şi s-au aplicat amenzi de aproximativ 60 milioane lei.
“Din nefericire, colectarea amenzilor este mai mult decât dezastruoasă, lucru care m-a făcut să propun ANAF-ului un protocol de colaborare, astfel încât să creştem colectarea pentru că, dacă inspectorii muncii se duc pe teren, aplică amenzi, dar după aceea amenzile nu se colectează – sunt oarecum luaţi de fraieri şi practica rămâne în vigoare”, a adăugat ministrul Muncii.
Totodată, Raluca Turcan susţine că a propus o schimbare radicală a Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, astfel încât din “pseudo-cursuri de calificare şi de formare”, să fie pregătiţi oamenii pentru ceea ce aşteaptă piaţa muncii. “Vorbim de o piaţă a muncii digitală, de meserii care nici măcar nu sunt incluse în codul ocupaţiilor din România, altele nu se mai caută şi atunci schimbăm această perspectivă a formării forţei de muncă”, a explicat Raluca Turcan. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Turcan, despre consumatorul vulnerabil: Vom pune presiune maximă pentru ca proiectul adoptat de Guvern să fie votat şi de Parlament
Ministrul Muncii: Săptămâna viitoare vom organiza Consiliul Naţional Tripartit pe subiectul majorării salariului minim