“Penuria de forţă de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în ţară. Economisesc bani şi investesc, îşi fac o casă la noi, fac un business înapoi în ţară, dar munca efectivă nu o desfăşoară în ţară. Şi ar trebui să ne punem nişte întrebări. De ce? Pentru că suntem săraci şi alţii sunt mai bogaţi? Da. Şi asta este o parte din răspuns. Am avut 45 de ani de comunism, nu are cum să nu lase cicatrici adânci. Dar sunt şi alte ţări în Europa de Est care au avut 45 de ani de comunism, poate nu la fel de dur ca al nostru. Dar trebuie să ne punem nişte întrebări. Ce facem noi diferit faţă de ceilalţi: Şi aici este soluţia aceasta a neimpozitării salariului minim. Adică un scut fiscal pe salariul minim. Salariul minim e deja mic, haide să îl lăsăm omului.(…) Zero taxe pe salariul minim este o măsură din programul de guvernare, care începe de la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, sector care nu a fost încă ales, dar care, nu vă ascund, ar putea foarte bine fi HoReCa, din mai multe motive”, a explicat Năsui.
El a subliniat că nu este vorba despre asistenţă socială, nu este o politică socială, ci este o politică fiscală care ar avea efecte sociale extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă, ar ţine oamenii în România.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
“De ce pleacă oamenii la muncă în altă ţară?(…) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. Toate lumea începe de undeva pe piaţa muncii. Exact pe oamenii aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE, pe salariile mici. Dacă ne uităm la nivelul general al taxării muncii, da, nu suntem în topul european, suntem undeva deasupra mediei. Dar, dacă ne uităm gradual, pe ce salarii se mută povara fiscală, vedem că pe cele mici la noi. Suntem consistent în top. Şi nu este singurul top în care suntem sus. Şi în topul inegalităţii de salarii, şi în totul sărăciei în muncă, adică oameni care muncesc şi care deşi muncesc sunt consideraţi în sărăcie sau în risc de sărăcie şi asta e o sărăcie inacceptabilă. (…) Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de economie bolnavă”, a semnalat ministrul Economiei.
El a adăugat că mai există şi opţiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost luată în calcul şi varianta îngheţării salariului minim brut şi implementarea unor tranşe de neimpozitare.
“Mai există şi opţiunea să nu o facem pentru HoReCa. Noi iniţial, şi aici vă dau puţin din casă, am apărat şi ideea să fie îngheţat salariul minim brut şi să fie crescute cote pentru toată lumea, nu doar pentru HoReCa, tranşe de neimpozitare. Nu impozităm primii 300 de lei, anul viitor următorii 300 de lei etc, până ajungem la salariul minim. Şi în felul acesta reducem povara asta fiscală imensă pe care o punem pe spatele celor care câştigă cele mai mici salarii”, a punctat Claudiu Năsui. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Guda: Jumătate dintre companiile din HoReCa au un grad de îndatorare de peste 90%; şapte din 10 au risc ridicat de insolvenţă