“La momentul la care scriu aceste rânduri, pe piaţa de energie din România se înregistrează recorduri ale preţului spot la energie electrică pe fondul unui consum crescut, datorat zilelor caniculare şi unei deconectări neprogramate a Unităţii 2 de la Cernavodă (energia cu livrare vineri pe piaţa spot – n.r.). Desigur că, în funcţionarea unui sistem energetic, există momente deosebite care pot genera un impact de termen redus sau mediu asupra pieţei de energie. În general, preocuparea principală este de natură tehnică şi prioritatea oricărui sistem energetic este aceea a asigura continuitatea în alimentare. Modelarea funcţionării în momente speciale este făcută cu dedicare de către specialişti care lucrează neştiut şi non-stop”, susţine Bodea.
În spatele ţesăturii de tehnică şi organizare care gestionează starea sistemului, se găsesc piaţa de energie, consumatorii şi nevoile lor, spune el. Am constatat în ultimii ani că aici, de multe ori, lucrurile nu funcţionează cu aceeaşi precizie cu care funcţionează componenta tehnică. Sunt deja bine-cunoscute situaţii de furnizori de energie care au adoptat poziţii nu suficient de precaute faţă de riscurile ce se pot concretiza. În situaţia unor astfel de şocuri, există riscul ca aceia care nu sunt protejaţi comercial corespunzător să încaseze lovituri mai mari decât capacitatea de absorbţie.
“Vorbim în ultimii ani atât de mult despre rezilienţă şi cred că asta este bine, deoarece trăim timpuri care datorită vitezei de dezvoltare vin peste noi cu un surplus de instabilitate şi dificultate de previziune. În astfel de timpuri, creşterea rezilienţei este esenţială şi ar trebui probabil să fie capitol de raportare financiar-tehnic obligatoriu pentru anumite domenii de activitate care pot avea un impact atât de mare asupra industriei şi oamenilor în general. De altfel, analiza şi tratarea riscului au devenit deja un capitol de raportare, iar extinderea spre ceea ce înseamnă rezilienţa sistemelor şi a organizaţiilor o consider o măsură corectă”, a arăta Bodea.
În opinia sa, energia în general va continua să devină un produs din ce în ce mai scump şi asta deoarece trebuie să începem să ne asumăm utilizarea ei nesustenabilă din ultimii 50-60 de ani. Nu este un lucru uşor de acceptat atâta timp cât energia se află la baza construcţiei atâtor preţuri la produse esenţiale traiului, însă este o realitate ce trebuie luată serios în considerare.
“Tot la momentul în care scriu, suntem la câteva zile după ce am depăşit şi în acest an consumul de resurse ce se pot regenera şi trăim pe datorie, aşa cum foarte sugestiv au calculat experţii. Această dată în care depăşim capacitatea Pământului de a susţine consumul nostru, cade de la an la an mai aproape de jumătatea acestuia şi împrumutăm din ce în ce mai mult de la nişte urmaşi care nu vor fi neapărat de accord să ne plătească datoriile. Forma de responsabilitate principală ar fi aceea de a ne implica în aspectele care ţin de sustenabilitatea acţiunilor noastre şi cu precădere de eficientizarea consumurilor energetice. Uniunea Europeană alocă fonduri serioase în această direcţie, orientate atât către marii consumatori cât şi către cei casnici”, a continuat preşedintele CRE.
Presiunea economică de creştere a preţului energiei în UE este generată în principal de taxarea emisiilor de CO2 şi este de natură să încurajeze investiţiile atât în efecienţă energetică cât şi în tehnologii regenerabile. Suportabilitatea acestui mecanism se poate dovedi problematică pentru economiile unde nivelul de trai este mai redus şi unde profitabilitatea din economie este marginală.
“România este o astfel de economie şi cred că preocuparea pentru a gestiona reducerea sărăciei energetice şi a compensa consumatorii vulnerabili ar trebui să fie o prioritate împreună cu susţinerea unor scheme de suport în direcţia eficienţei energetice pentru companii şi consumatorii industriali. Scheme simple şi eficiente, cu acţiune pragmatică şi gestiune inteligentă pot fi dezvoltate rapid într-un dialog cu industria şi asociaţiile de profil. Lipsa unei astfel de acţiuni rapide va genera o tensiune politică şi astfel va timora factorii decizionali în a face paşi hotărâţi spre asumarea ţintelor de neutralitate climatică negociaţi. Pare că avem încă timp, dar 2024 este un an cu patru rânduri de alegeri şi campania va porni în curând. Ideal ar fi ca până în acel moment, să avem implementate scheme solide de suport, de dezvoltare, care să atenueze impactul scumpirii energiei, să asigure un palier nou de dezvoltare energetică pentru România”, a mai spus Bodea.
“Optimist ca de obicei, implicat ca întotdeauna, consider că avem resursele necesare pentru a reuşi. O mai mare deschidere pentru o comunicare pragmatică, o mai bună selecţie a actorilor implicaţi în construcţia viitorului sunt singurele ingrediente ce par să lipsească în acest moment. Vara este în plină putere şi vacanţele ne îmbie, aerul condiţionat este la putere maximă şi consumurile de asemenea. Consumaţi responsabil!”, recomandă el. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Noi tehnologii în energie – Lupta împotriva schimbărilor climatice: de la acţiune de salvare la principalul mecanism de dezvoltare economică al UE
* Noi tehnologii în energie – De ce este important să producem şi să folosim eficient energia
* Noi tehnologii în energie – Hidrogenul, panaceu universal?
* Noi tehnologii în energie: Ce efecte are asupra românilor lupta împotriva schimbărilor climatice