“Gala aniversară din acest an, la 30 de ani de “Om Bun”, va fi cu totul şi cu totul specială, fiindcă o facem în perioada pandemiei, a trebuit să o facem pe internet, nu am avut cum să o facem într-o sală cu public în jur. Sala Palatului cu mii de oameni este o amintire atât de frumoasă, dar îndepărtată. Sigur, nu se pot uita întâlnirile acelea de la Sala Palatului – şi ne e dor, şi îmi e dor de ele -, dar, ce să facem, trebuie să ne adaptăm la condiţiile date, trebuie să mergem înainte, să arătăm că muzica folk este prezentă indiferent de vremurile pe care le trăim şi de aceea asta a fost singura soluţie – să fim prezenţi în faţa spectatorilor prin intermediul internetului”, a declarat, pentru AGERPRES, Ducu Bertzi.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES/FOTO
Nu este foarte confortabil cu acest format de spectacol pe internet, dar este fericit că s-a găsit o soluţie pentru ca artiştii să fie împreună cu “Măria Sa publicul”.
“Sigur că acest format de spectacol prin internet nici eu nu sunt foarte de acord cu el. Eu simt nevoia ca publicul să fie în faţa mea, să pot să comunic cu el, să îi simt reacţiile, funcţie de reacţiile lui de multe ori schimb şi repertoriul în timpul unui concert, nu merg cu un repertoriu bine stabilit, prestabilit, ca să spun aşa. Din punctul ăsta de vedere, sigur că aceste reguli impuse de pandemie ne îndepărtează, dar faptul că vrem să facem această gală, să o facem într-un fel, să o facem pe internet cred că publicul va aprecia lucrul acesta, că am ţinut să găsim o soluţie ca să fim totuşi împreună cu Măria Sa publicul, Măria Sa publicul care întotdeauna ne-a ajutat şi ne-a fost alături”, a precizat muzicianul.
De altfel, el subliniază că, în ultimul an, i-au lipsit şi publicul, şi scena, şi turneele, toate – toate.
“Când am reuşit să mă mişc un pic, începând din iunie încolo, am redescoperit cu mare bucurie drumurile pe care le făceam. Eu, de obicei, într-o lună de zile făceam 3.000 de kilometri, aveam cel puţin şase spectacole într-o lună, mai mult chiar zece în altele, în decembrie erau 20 – 25 de spectacole, toate astea mi-au lipsit în acest an. Şi întâlnirea cu publicul – noi ca artişti putem să cântăm acasă, să repetăm, putem să cântăm prin intermediul internetului, cum o facem acum la această gală -, dar întâlnirea cu publicul faţă în faţă este extrem de importantă pentru noi. Acea atmosferă, acel schimb de energie care se întâmplă acolo pe scenă este fantastic. Momentele alea sunt de mare tensiune emoţională, plăcute pentru un artist şi pentru public şi noi, practic, nu putem fără public şi nici publicul cred că nu poate fără noi”, consideră cantautorul.
Cum şi-a umplut timpul în această perioadă?
“În principal am ascultat foarte multă muzică, am reascultat lucruri frumoase pe care le-au scris, de-a lungul zecilor de ani, oameni minunaţi din muzica românească şi internaţională, am văzut foarte – foarte multe filme, eu sunt un mare amator de filme şi de data aceasta am putut să fac şi o cură de filme, şi nu ascund faptul că am jucat foarte mult şah, dar şi şah am jucat tot pe internet, ori, din când în când, când îl mai prindeam pe Victor Socaciu, dar el mă bate întotdeauna la şah, aşa că mai bine joc pe internet că acolo găsesc pe alţii pe care să îi bat eu”, povesteşte artistul.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES/FOTO
Pentru Ducu Bertzi Festivalul “Om Bun” este un punct de referinţă.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES/FOTO
“A fost primul festival folk după anii '90. A fost un semn că se poate, de la acest festival, luând acest model, au pornit şi alte festivaluri. Sunt foarte – foarte multe festivaluri deja cu vechime în ţară, extrem de importante şi pentru noi şi pentru toţi cei care s-au mai lansat după '90 încoace. Foarte important a fost şi este Festivalul “Om Bun””, spune el.
A participat la “Om Bun” chiar de la prima ediţie, din martie '90, şi a cântat “Când s-o-mpărţit norocu”, “Floare de colţ”, care era un cântec deja lansat de vreo trei ani, şi “Pe cine şi câte cărări”, cântecul cu care el obişnuieşte să înceapă orice recital.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES/FOTO
“Amintirile despre Festivalul “Om Bun” sunt foarte – foarte multe. Ce ţin minte în mod pregnant era atmosfera de prietenie din culise, bucuria de a ne reîntâlni, de a ne revedea. Veneau scriitori, era George Stanca, regretatul George Stanca, acolo, erau foarte – foarte mulţi oameni de poezie, de cultură, care erau în jurul nostru, era o atmosferă extraordinară şi toate lucrurile astea nu se pot uita. O amintire mai specială o am din momentul în care am venit din Canada, am ajuns acasă în ziua festivalului. După atâtea zeci de ore de zburat cu avionul voiam să mă culc, nu mai puteam de somn, a trebuit însă să mă duc la festival. Dat fiind fusul orar total schimbat, fără să apuc să cânt mă luase somnul, îmi era somn şi pe scenă. Acela a fost un recital greu, l-am dus foarte – foarte greu, dar am trecut cu bine. Important era să fiu prezent în festival şi să mă bucur de acest lucru”, rememorează artistul.
Muzicianul spune că, în ultimii 30 de ani, în muzica folk au apărut schimbări – “cele mai importante au fost apariţiile alături de artiştii folk ale unor colegi de breaslă, care să îi acompanieze la chitară ori la alte instrumente”.
Altfel spus, arată muzicianul, piesele au devenit mai elaborate şi prezentarea lor mult mai importantă pentru noi. “Sigur că unii îşi doreau să fim doar un om şi o chitară, adevărat, dar câteodată e nevoie să şi vii cu o trupă, cu un spate în jurul tău, care să îţi asigure o muzicalitate şi mai specială”, consideră folkistul.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Apreciază că tinerii se îndreaptă spre muzica folk, spre poezie.
“Dacă în primii ani ai galei, ai Festivalului “Om Bun” publicul nu a fost atât de numeros când îl făceam acolo, la Teatrul “Ion Creangă”, la un moment dat am văzut o schimbare. A apărut o generaţie tânără, care a venit dintr-odată aşa la galele noastre şi din momentul acela nu ne-au mai lăsat din mână. Şi faptul că, de-a lungul anilor, s-au lansat tineri de mare valoare în cadrul festivalului, tinerii de atunci sunt artişti consacraţi în momentul acesta şi mă bucur că tineretul apreciază în continuare muzica folk şi este alături de noi. Asta o vedem şi în alte festivaluri, şi în alte concerte, eu, cel puţin, dacă n-aş avea publicul tânăr m-aş simţi mult mai bătrân, ca să spun aşa”, afirmă artistul.
Ducu Bertzi apreciază şi se declară mulţumit cu viaţa de artist pe care a avut-o şi cu faptul că are alături mulţi oameni.
“Dacă ar fi să dau înapoi aceşti 30 de ani, cel puţin aceşti 30 de ani că eu am mult mai mulţi ani de activitate, dar mă rog nici nu mai contează câţi, poate un plus de rigoare, un plus de putere de convingere în tot ce fac aş mai adăuga la ceea ce am făcut. Un artist este un artist. De multe ori nu este foarte riguros nici cu el însuşi, nici cu cei din jur, lumea câteodată îl înţelege, câteodată nu îl înţelege exact aşa cum este şi poate câteodată lucrurile astea te ajută, câteodată nu. În rest, nu aş schimba prea mult, sunt mulţumit cu viaţa de artist pe care am avut-o şi sunt mulţumit că am mulţi oameni alături”, mărturiseşte folkistul.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Şi, pentru ediţia aniversară a “Om Bun”, el transmite tuturor multă sănătate pentru că aceasta este înainte de toate. “Le doresc tuturor multă, multă sănătate. E atât de importantă sănătatea! Nu ne-am dat seama în anii ăştia până acum, am spus că toate lucrurile sunt frumoase şi multe lucruri se pot repara din mers. Acum chiar realizez că sănătatea e înainte de toate. Dacă suntem sănătoşi, vom trece peste toate astea şi ne vom revedea cu bucurie şi în sălile de concerte sau la concertele în aer liber pe care doresc să le reluăm din vară. Multă sănătate tuturor şi să ne revedem cu bucurie” – este mesajul lui Ducu Bertzi. AGERPRES/(A – autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
OmBun30/Vali Petcu: La Festival, parcă erai la Facultatea de Medicină, nebunie de tineri veniţi să îşi încerce norocul
OmBun30/ Daniel Iancu: Muzica folk îşi păstrează linia tradiţională, dar şi întinereşte în acelaşi timp
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Andrei Păunescu: Folk-ul fără public în faţa artiştilor e doar o încercare de a arăta că rezistă
OmBun30/Maria Gheorghiu: Trăim într-o epocă în care cultura adevărată ni se serveşte în doze din ce în ce mai mici
OmBun30/ Cristian Buică: Aş fi vrut să pot scrie mai multe cântece cu care să oblojesc rănile veacului
OmBun30/ Eugen Avram: Îmi doresc ca publicului să îi fie la fel de dor de noi, precum ne e nouă dor de el
OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/Victor Socaciu: Pentru mine, Festivalul rămâne acel copil frumos, plămădit alături de colegii mei
OmBun30/ Mircea Vintilă: Am cântat la toate ediţiile de la festival, nici nu se putea altfel, nu puteam lipsi
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii – tu, chitara şi atât!