“Credinţa mea este că nu ne paşte o criză alimentară, cel puţin nu în viitorul apropiat. (…) Citesc şi eu tot felul de analize FAO care ne semnalează că peste 10 ani sau peste 15 ani sau acum, mai curând, că a apărut această pandemie Covid, o să apară şi o criză alimentară. Unii pun această criză şi pe seama schimbărilor climatice, a fenomenelor extreme care duc la pierderi mari de producţie, cum am avut şi noi în zona de sud-est a României, anul trecut, din cauza unei secetei extreme, iar producţia de cereale a scăzut cu 40%. Dar anul acesta iată că ne revenim şi vremea ne ajută”, a spus Oros, la Digi 24, menţionând că din discuţiile avute la nivel european nu sunt semne că ar apărea o criză alimentară.
Punctual, însă, ministrul Agriculturii a precizat că există în România o criză a cărnii de porc, care a apărut în anul 2017, când s-a instalat pesta porcină africană şi care într-un an şi jumătate a acoperit aproape toată ţara, iar multe ferme au intrat în faliment.
“Astăzi de exemplu din 3,6 milioane locuri de cazare porc la îngrăşat sunt ocupate 900.000 (…) Producţia internă acoperă doar 25% din consumul intern, aici avem un minus din cauza pestei porcine africane, Dacă mă uit pe balanţa comercială avem o problemă şi cu legumele. Dacă la carnea de porc avem un deficit al balanţei comerciale de 620 de milioane de euro anual, la legume avem un deficit de 500 de milioane de euro”, a adăugat şeful MADR.
Oros a explicat că această situaţie se datorează şi faptului că România se confruntă cu o problemă structurală, respectiv cu t foarte mulţi fermieri foarte mici şi cu o putere mică de negociere. “Ei nu reuşesc nici atunci când îşi procură inputurile – seminţe, îngrăşăminte, pesticide – să obţină preţuri avantajoase, nici atunci când vor să îşi valorifice producţia la preţuri foarte bune, astfel încât foarte mulţi dintre ei nu rezistă pe piaţă. Singura soluţie realistă şi imediată este de a se asocia. Sigur este o reticienţă la asociere”, a adăugat oficialul MADR.
Întrebat unde mănâncă ministrul Agriculturii cea mai bună roşie din România, Oros a răspuns că nu poate spune exact, dar a menţionat anumite zone unde se face legumicultură de zeci, poate sute de ani, aşa cum este zona Galaţiului sau cea a Olteniei. “Deja au apărut legumicultori şi în alte zone care nu erau consacrate, mai ales în spaţii protejate, în sere şi solarii. Se produce aproape peste tot în România, dar nu suficient”, a răspuns el.
În privinţa brânzei, ministrul a subliniat că o brânză bună se găseşte şi în Bucovina, în Munţii Apuseni, dar şi în zona Sibiului, lăudând însă un produs din judeţul Cluj, zona sa natală, respectiv caşul de Ţaga, de Năsal. AGERPRES/(AS – editor: Mariana Nica, editor onlineŞ Andreea Preda)