În dorinţa de a înţelege mai bine acest fenomen, în condiţiile în care vârsta este unul din primele lucruri pe care le remarcăm la cineva, patru agenţii ale ONU s-au reunit pentru elaborarea raportului de 203 pagini, care încearcă să-l abordeze sub toate aspectele.
“Vorbim de 'ageism' atunci când vârsta este folosită la categorisirea şi separarea indivizilor astfel încât aceştia sunt expuşi la prejudecăţi şi nedreptăţi, sunt dezavantajaţi, iar acest lucru reduce solidaritatea între generaţii”, a consemnat raportul, subliniind că este o problemă prezentă în toate societăţile şi în toate domeniile.
Astfel, potrivit ONU, este un fenomen care evoluează cu vârsta: un adolescent ar putea fi, de exemplu, luat în râs dacă lansează o mişcare politică, persoane cu vârste mai înaintate sau mai tinere pot fi refuzate la angajare din cauza vârstei, sau o persoană vârstnică poate fi acuzată că practică vrăjitoria şi alungată din casa şi chiar din satul ei”.
Autorii raportului admit că nu există întotdeauna date exacte pentru identificarea precisă a acestui fenomen, care poate îmbrăca forme foarte diverse, dar constată că este extrem de răspândit şi “este prezent în numeroase instituţii şi sectoare ale societăţii, inclusiv cele care furnizează asistenţă medicală şi servicii sociale, la locul de muncă, în media şi în sistemul judiciar”.
Se estimează că este un fenomen care costă în fiecare an zeci de miliarde de dolari, de exemplu prin faptul că un angajat este nevoit să iasă la pensie la limita de vârstă, ceea ce privează compania de expertiza sa.
Combaterea discriminării pe criterii de vârstă
Autorii estimează că, la scară mondială, o persoană din două manifestă discriminare faţă de persoanele vârstnice.
În Europa, singura regiune pentru care au existat date, o persoană din trei declară că a fost ţinta discriminării pe criterii de vârstă, iar tinerii afirmă că sunt în mai mare măsură victime ale acesteia faţă de alte categorii de vârstă.
Pandemia nu a făcut decât să exacerbeze stereotipurile, subliniază într-o scrisoare comună directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului Michelle Bachelet, subsecretarul general al ONU pentru probleme economice şi sociale Liu Zhenmin şi preşedinta Fondului ONU pentru populaţie, Natalia Kamen.
“Persoanele în vârstă sunt percepute frecvent ca fiind în mod uniform fragile şi vulnerabile, în timp ce tinerii sunt prezentaţi ca invincibili sau imprudenţi şi iresponsabili”, au notat responsabilii ONU.
“Într-un moment în care ţările încearcă să depăşească pandemia, oameni de toate vârstele vor continua să se confrunte cu diferite forme de discriminare pe criterii de vârstă”, dar acestea “trebuie combătute atât pe parcursul actualei crize, cât şi ulterior, dacă vrem să garantăm sănătatea, bunăstarea şi demnitatea oamenilor din toată lumea”.
Autorii consideră că pentru a combate acest fenomen “trebuie să se acorde prioritate celor trei strategii bazate pe cele mai clare date factuale cunoscute: adoptarea de politici şi de legi, implementarea de demersuri educative şi favorizarea contactelor între generaţii”. AGERPRES/(AS – autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)