Potrivit unui comunicat al MIPE, remis AGERPRES, Guvernul a aprobat miercuri Memorandumul “Mecanismul pentru elaborarea poziţiei Guvernului României cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” (PNRR), prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obţinerii unui document actualizat, ţinta fiind data de 5 martie.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, actualizat, trebuie să integreze priorităţile din Programul de Guvernare, criteriile Comisiei Europene şi pentru a fi relevant şi realist, trebuie implicare a tuturor instituţiilor cu rol cheie în identificarea şi elaborarea de proiecte, precizează sursa citată.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
“Am făcut azi un pas esenţial pentru transpunerea în realitate a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Avem două priorităţi majore în acest moment. Prima este aceea ca proiectele finanţate prin PNRR să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale României, iar a doua ţine de coerenţa întregului proces, astfel încât să nu existe întârzieri sau sincope în obţinerea finanţării. Memorandumul aprobat azi instituie mecanismele de consultare instituţională necesare pentru ca PNRR să demareze cu succes”, a spus viceprim-ministrul Dan Barna, citat în comunicat.
În Memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârşitul lunii aprilie 2021, astfel că este necesar un efort conjugat al tuturor ministerele de linie cu proiecte potenţiale în PNRR şi implicarea Preşedinţiei, a Guvernului, a vice-premierului coordonator precum şi a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, un rol particular urmând să revină Ministerului Finanţelor.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
“Banii din PNRR nu sunt fonduri europene obişnuite, au o flexibilitate extraordinară. Guvernul poate să includă ce proiecte doreşte cu condiţia să aibă o logică de reformă, de schimbare. Dar aceste fonduri vin cu o constrângere importantă – trebuie angajate sumele până în 2023 şi trebuie terminate proiectele până în 2026. De aceea este foarte important să avem consens în Guvern şi să ne concentrăm, în această lună de foc, februarie, să avem proiecte care să fie finalizate iar cine le propune îşi va asuma acest lucru”, a spus Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
În acest context, ministerele de linie vor trebui să desemneze un coordonator la nivel politic, precum şi un reprezentant la nivel tehnic, care vor colabora permanent cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR.
Planul de acţiuni şi termene prevede nominalizarea echipelor (tehnic şi coordonatori din ministere) (22 ianuarie), convocarea la sediul MIPE a echipelor tehnice (25 ianuarie – 23 februarie), transmiterea propunerilor de către ministere (24 februarie), întâlniri cu partenerii de dialog şi centralizare propuneri (4 martie) şi actualizarea PNRR (5 martie).
“Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va organiza dezbateri ample cu toţi cei interesaţi, din domeniile cheie, care pot contribui la identificarea şi întocmirea celor mai potrivite proiecte de inclus în PNRR. Calendarul de dezbateri va fi anunţat în mod clar şi transparent în perioada următoare pe site şi pe pagina de Facebook ale MIPE”, se mai arată în comunicat.
România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este 30 aprilie 2021. Conform ultimelor informări din partea Comisiei Europene, aprobarea regulamentului este estimată în luna februarie 2021, iar termenul de transmitere a planului poate fi decalat. AGERPRES/(AS – autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)