“Părerea mea e că statul va intra în numeroase companii prin equity şi asta se vede prin participaţii. Sunt necesare sisteme mult mai reziliente, dar versatilitatea este, în opinia mea, esenţială. Bugetele publice trebuie să fie mai robuste. Eu spun că s-a intrat într-un nou război rece, confruntarea cel puţin economică cu China, şi vom avea un alt multilateralism chiar dacă administraţia Biden doreşte să resusciteze multilateralismul în relaţiile internaţionale. Economia post-COVID va fi considerabil diferită, cu diferenţe între state, şi vor fi regândite lanţurile de producţie. Regulile fiscale vor fi dezactivate în Uniune până în 2023, ceea ce nu înseamnă că în România nu trebuia să se înceapă corecţia macroeconomică. Mediul de afaceri trebuie să promoveze vaccinarea, să nu aştepte ca oamenii să se vaccineze, pentru că altfel riscăm să ne plafonăm şi va fi foarte rău. Creşterea PIB-ului în 2021 eu o văd între 5 şi 6%, sunt mai optimist. Corecţia bugetară este esenţială pentru stabilitatea economiei şi a leului. Corecţia bugetară a debutat şi se vede în programarea multianuală. Deficitul bugetar cash, în 2021, îl văd sub 7% şi am discutat acest lucru şi la Consiliul Fiscal. Vedeţi care este prognoza MFP – deficit ESA de circa 8%, e posibil să scadă sub 8%, dar eu zic că e în jur de 8%, în 2021. Deficitul va fi în scădere şi după 2021, însă sarcina va fi mai complicată din cauza naturii structurale a deficitului. În alte economii reducerea va fi mai facilă, pentru că nu există deficite structurale aşa de înalte ca în România”, a spus Dăianu, la cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei de Risc de Ţară, organizată de Coface România.
Economistul a adăugat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înseamnă pentru România 14% din PIB, iar o realizare de numai 50% a acestui deziderat ar putea duce investiţiile la 6,5% din PIB.
“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă cam 14% din PIB şi ajută mult redresarea, transformarea economiei, atenuarea unor probleme structurale şi, nu în cele din urmă, corecţia macro, un aspect subestimat la noi, în dezbaterea publică. PNRR poate să aducă anual un plus de 2,5% la bugetul public. Investiţiile publice pot ajunge la 7,5%, maximul ultimului deceniu, dacă vom absorbi la maximum. Noi am compensa prin PNRR scăderea PIB-ului potenţial. Realizare de numai 50% din PNRR, ar putea să ducă investiţiile publice la 6 – 6,5% din PIB. Ratele medii de creştere a PIB-ului pentru anii care vin, cu o medie de 5%, sunt fezabile, pentru că PNRR influenţează PIB-ul potenţial în mod pozitiv. Trebuie, însă, să punem accent pe educaţie şi sănătate. Infrastructura nu înseamnă numai drumuri şi poduri… În momentul de faţă noi alocăm cu circa 2% sub media UE la educaţie şi 1,5% la sănătatea publică. De aceea avem şi spitalele pe care le avem. Dacă vom aplica PNRR şi vom face şi corecţia macroeconomică, e posibil să avem ratingul României la BBB+ în 2024, dar depinde foarte mult de consolidarea bugetară”, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.
Deficitul bugetului consolidat a urcat la 1,14% din Produsul Intern Brut după primele două luni ale acestui an, de la 0,33% din PIB în ianuarie 2021 şi 0,73% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.
În cel mai nou raport “World Economic Outlook”, publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), în data de 6 aprilie, instituţia financiară internaţională şi-a îmbunătăţit, semnificativ, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va înregistra o creştere economică de 6,4%.
Autorităţile române au construit bugetul de stat pentru anul în curs mizând pe o creştere a economiei de 4,31%.
La finalul lunii martie, şi Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, indicând un avans al PIB de 4,3% pentru acest an, faţă de estimările anterioare, publicate în ianuarie, care mizau pe o creştere de 3,5% în 2021.
Coface România organizează, miercuri, cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei de Risc de Ţară, care reuneşte experţi în riscul de ţară, specialişti din domeniul academic, bancar, precum şi investitori români şi din străinătate. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)