Potrivit documentului, hotărârea Parlamentului a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii şi a art. 58 alin. (1) din Constituţie privind durata de 5 ani a mandatului Avocatului Poporului.
“În mod contrar garanţiilor de independenţă ale Avocatului Poporului subliniate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi prevăzute de standardele europene, Parlamentul a adoptat hotărârea de revocare a Avocatului Poporului cu încălcarea Constituţiei, a standardelor de independenţă ale instituţiei, dar şi chiar a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, astfel cum au fost explicitate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, utilizând revocarea ca un mecanism de control discreţionar, politic, iar nu ca un control de legalitate în privinţa Avocatului Poporului”, se arată în sesizare.
Semnatarii sesizării precizează că nu contestă dreptul Parlamentului de a evalua activitatea Avocatului Poporului, ci “tocmai constituţionalitatea acestei evaluări, în sensul că evaluarea realizată nu a fost una obiectivă, nu a respectat cadrul constituţional şi legal şi nu a fost bazată pe o demonstraţie a unor încălcări cumulative a Constituţiei şi a legilor”.
“Din examinarea preambulului Hotărârii de revocare, observăm că nu există menţionată nicio prevedere clară nici din Constituţie şi nici din vreo lege care să fi fost încălcată de Avocatul Poporului. Singurele temeiuri de drept invocate ca fiind încălcate sunt cu caracter general, respectiv: art. 15 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, republicată şi “prevederile Protocolului opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009”, apreciază semnatarii sesizării.
Parlamentul nu a îndeplinit cele două condiţii cumulative, nefiind realizată o evaluare obiectivă a activităţii Avocatului Poporului, cu motive de revocare clare, obiective menite să garanteze independenţa Avocatului Poporului şi nu a dovedit încălcarea Constituţiei şi a legilor ţării, consideră PSD.
De asemenea, în document se mai arată că “răspunderea juridică a Avocatului Poporului, ca orice altă formă de răspundere juridică, nu poate interveni decât în ipoteza dovedirii existenţei unei fapte de încălcare a Constituţiei şi legilor ţării”. “Prin urmare, în lipsa încălcării unei norme de drept prevăzute de lege nu poate exista un temei juridic pentru aplicarea unei sancţiuni juridice, revocarea din funcţie”, se menţionează în sesizare.
Semnatarii au respins motivele pentru care Avocatul Poporului a fost revocat, menţionând, în privinţa faptului că acesta nu a transmis Parlamentului un raport special privind crimele de la Caracal, că procedura judiciară în acest caz nu a fost finalizată, iar legea nu instituie obligaţia Avocatului poporului de a întocmi rapoarte speciale şi recomandări, acestea fiind instrumente de lucru ale instituţiei.
PSD s-a referit în sesizare şi la acuzaţia adusă Avocatului Poporului privind instituirea mecanismului naţional de prevenire a torturii cu privire la spitale COVID-19 şi centre de carantinare fără nicio finalitate concretă.
“În situaţia în care mai multe spitale au devenit COVID-19, statutul pacienţilor fiind acela de internaţi obligatoriu, putând părăsi spitalul numai în condiţiile stabilite de către reprezentanţii instituţiilor abilitate, a devenit necesară monitorizarea acestora de către MNP, monitorizare care a vizat atât situaţia persoanelor internate, cât şi impactul asupra personalului al desemnării unităţii sanitare ca spital COVID-19”, se arată în sesizare.
Totodată, PSD contestă şi procedura parlamentară prin care a fost revocat Avocatul Poporului.
“Din analiza procedurii desfăşurate în Parlamentul României, rezultă că propunerea de revocare din funcţie a Avocatului Poporului nu a fost făcută de către Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, supunerea la vot a revocării fiind făcută numai pe baza raportului comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului, lipsind actul legal de sesizare al Parlamentului, respectiv Hotărârea Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. Practic, constatăm faptul că cele două Comisii reunite s-au substituit Birourilor Permanente Reunite şi au propus, fără a avea această competenţă, revocarea Avocatului Poporului către plenul reunit, după cum rezultă şi din Raportul întocmit în urma şedinţei celor două Comisii”, se menţionează în sesizare, adăugându-se faptul că parlamentarii trebuiau să-şi exprime votul prin buletine de vot şi nu prin intermediul votului deschis electronic.
Hotărârea Parlamentului nr. 36/2021 pentru revocarea Renatei Weber nu cuprinde nicio menţiune privind asigurarea interimatului instituţiei Avocatul Poporului, iar acest fapt denotă, în opinia PSD, că “Parlamentul nu a acţionat în privinţa raporturilor cu această instituţie, în spiritul colaborării loiale şi respectului reciproc între autorităţile publice”.
Plenul Parlamentului a adoptat, miercuri, proiectul de hotărâre privind revocarea Renatei Weber de la conducerea instituţiei Avocatul Poporului. S-au înregistrat 247 de voturi “pentru”, 32 ''împotrivă'', iar un parlamentar nu a votat. AGERPRES/(AS – autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* PSD: Privatizarea sănătăţii şi anularea majorării alocaţiilor, motivele reale ale demiterii Avocatului Poporului
* Ciolacu: Joi depunem sesizare la CCR în privinţa revocării Avocatului Poporului