În acelaşi timp, politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care le folosesc frecvent ca instrumente de propagandă, potrivit raportului, care plasează România pe poziţia 48 din cele 180 de ţări evaluate.
În timpul crizei coronavirusului, o lipsă de transparenţă şi comunicarea deficitară dintre oficiali şi media au subminat accesul la informaţie şi credibilitatea media, notează raportul.
Acesta aminteşte că guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru media pentru campanii de informare şi conştientizare a publicului, cu scopul de a combate dezinformarea şi de a susţine sectorul media, însă iniţiativa în acest sens a fost amplu criticată ca fiind lipsită de transparenţă şi de criterii de calitate în ce priveşte alocarea fondurilor, ceea ce a dus la favorizarea unor societăţi de presă cunoscute cu deficienţe de etică şi la încurajarea autocenzurii.
Raportul RSF menţionează în acelaşi context că oficiali guvernamentali şi din sectorul de stat au tergiversat sau blocat informaţii referitoare la stocurile medicale şi la alte cheltuieli menite să contracareze efectele pandemiei, iar politica controversată anunţată de guvern vizând interzicerea promovării ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei pe platformele online a avut ca efect, în practică, sporirea vizibilităţii şi influenţei acestora.
Raportul consemnează şi că informaţiile privind proprietarii de media sunt ascunse publicului, Consiliul naţional al audiovizualului punând capăt dezvăluirii acestor informaţii pe motiv că încalcă legislaţia privind protecţia datelor.
Potrivit RSF, în general în lume, exerciţiul jurnalistic, “principalul vaccin” împotriva dezinformării în plină pandemie, este “total sau parţial blocat” în mai mult de 130 de ţări, doar 12 ţări fiind considerate “într-o situaţie bună” în ceea ce priveşte libertatea presei, cel mai mic număr de când a început ratingul.AGERPRES/(AS – autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)