Pe 27 ianuarie, un judecător la Înalta Curte i-a dat termen Adinei Florea, procurorul de la Secţia specială care instrumentează acest caz, să finalizeze ancheta până la 1 aprilie, având două variante, fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarul.
Într-un răspuns la solicitarea AGERPRES, Secţia specială a transmis vineri, prin intermediul Biroului de presă al Parchetului General, că în dosarul Laurei Kovesi “nu a fost adoptată o soluţie”.
Practic, Secţia specială nu a pus în aplicare o decizie definitivă a Instanţei supreme.
În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.
De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.
Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România.
Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.
Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de “precizie, claritate şi de suport probator”.
“Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine neîndeplinirea condiţiilor necesare începerii urmăririi penale 'in personam' şi punerii în mişcare a acţiunii penale (lipsă de claritate a acuzaţiilor, aspect ce echivalează cu inexistenţa notificării oficiale, existenţa unui caz de stingere sau împiedicare a exercitării acţiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonanţei prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, impunerea altor obligaţii decât cele expres şi limitativ prevăzute de lege. Toate aceste vicii se subsumează unor condiţii de legalitate care, odată dovedite, fac inutilă analiza elementelor ce ţin de temeinicie”, spunea magistratul în motivarea deciziei pronunţate pe 3 aprilie 2019.
Recent, Secţia pentru procurori a CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a fi efectuate cercetări în legătură cu modul în care Adina Florea a dispus controlul judiciar în cazul Laurei Kovesi.
Adina Florea a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader la şefia DNA în locul Laurei Kovesi, revocată din funcţie. Preşedintele Klaus Iohannis a respins însă numirea Adinei Florea în fruntea DNA, iar aceasta a aplicat pentru o funcţie în cadrul Secţiei speciale. AGERPRES/(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)