Sondajul de opinie “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie, este împărţit în trei capitole, cel de-al doilea fiind dedicat măsurării disponibilităţii românilor de a vota un partid naţionalist, precum şi a aderenţei pe care o au o serie de elemente de agendă eurosceptică şi naţionalistă.
Astfel, întrebaţi dacă ar vota un partid naţionalist, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională, 59,5% au răspuns afirmativ, iar 34,8% negativ.
În continuare, dintre cei care au răspuns că ar susţine un partid naţionalist care promovează valorile religioase şi familia tradiţională:
– 61% au spus că nu ar mai vota un astfel de partid în cazul în care acesta ar propune măsuri şi politici care ar putea determina ieşirea României din Uniunea Europeană;
– 75% au spus că nu ar vota un astfel de partid, în cazul în care acesta ar propune apropierea României de Rusia;
– 70% au precizat că nu ar mai vota un astfel de partid, în cazul în care acesta ar propune restrângerea drepturilor minorităţilor naţionale.
“Procentul celor care cred că România trebuie să îşi apere interesele naţionale chiar dacă riscă să îşi piardă statutul de membru al UE rămâne similar cu cel rezultat din cercetarea din luna martie (64%). Interpretarea acestui grup masiv de populaţie ca fiind adeptul unor opţiuni naţionaliste trebuie însă nuanţată. Cercetarea sociologică a inclus o întrebare filtru prin care am măsurat exclusiv opinia acestui grup, iar rezultatele arată că două treimi dintre aceştia, deşi sunt adepţii apărării intereselor naţionale, cred că ieşirea României din Uniunea Europeană ar afecta interesele naţionale ale ţării noastre. Aparenta disonantă scoate în evidenţă faptul că majoritatea românilor consideră că, dacă restul ţărilor europene îşi urmăresc şi propriile interese naţionale, este legitim ca şi românii să îşi dorească acelaşi lucru pentru ţara lor. Există însă o conştientizare raţională clară a faptului că ieşirea din UE ar afecta interesele naţionale şi că dezvoltarea economică a ţării are cele mai bune perspective în interiorul Uniunii”, a precizat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac.
Totodată, potrivit datelor sondajului:
* 64,8% dintre respondenţi au fost de părere că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE. Pe de altă parte, 28% au fost de părere că România, în calitate de stat membru, trebuie să respecte regulile UE, chiar şi atunci când sunt afectate interesele naţionale.
* 64,5% au fost de părere că ieşirea României din UE ar afecta interesele naţionale ale ţării (procentul reprezintă aproximativ 42% din totalul populaţiei). 29,4% au apreciat că ieşirea României din Uniunea Europeană nu ar afecta interesele naţionale ale ţării (procentul reprezintă aproximativ 19% din totalul populaţiei).
* 62,9% au apreciat că, în viitor, România s-a dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene, în timp ce 27% au considerat că România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara UE.
* În ce priveşte interesele naţionale ale României: 32,6% au indicat dezvoltarea economiei; 24% întărirea rolului României în UE; 11,9% dezvoltarea infrastructurii de transport; 7,7% protejarea grupurilor de populaţie vulnerabile; 6,8% întărirea capacităţii militare; 6,6% păstrarea valorilor naţionale româneşti; 6% dezvoltarea relaţiilor economice cu China/Rusia; 4,4% naţionalizarea resurselor naturale.
* 90,6% au fost de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităţilor etnice de pe teritoriul său, în timp ce 7,7% au fost în dezacord cu această afirmaţie.
Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.95%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS – autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)