“Există o ciclicitate a anilor buni apicoli, în sensul în care 2018 a fost un an deosebit de valoros, iar atunci România a figurat ca fiind cea mai mare producătoare de miere din Europa. De atunci a început declinul. Ciclicitatea se referă la faptul că, după un an valoros pentru apicultură, urmează trei-patru ani mai puţin buni, şi se va ajunge poate la cinci ani. Şi asta nu din cauză că nu avem albine, că nu avem profesionişti sau ca nu avem o bază meliferă, le avem pe toate acestea, problema este legată de aceste schimbări climatice. Se va ajunge ca abia odată la 5 ani apicultorul să fie mulţumit pentru roadele muncii albinei şi a muncii sale. Anul acesta, într-adevăr, este mai prolific comparativ cu 2020, producţia medie este de 50-55% dintr-un an bun, în unele locuri chiar 60%, dar totuşi va fi un an modest faţa de o producţie de 30.000 – 32.000 tone de miere într-un an bun. Estimările noastre pentru 2021 sunt undeva sub 20.000 tone, respectiv 17.000 – 18.000 tone de miere. Vom vedea ce spune şi statistica despre această producţie de miere”, a declarat Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.
El a precizat că pentru apicultori este foarte greu să vândă şi această mică producţie de miere din cauza importurilor care vin din Ucraina, miere care de multe ori este adusă din China la preţuri derizorii.
“Din păcate, nu putem să concurăm cu mierea din Ucraina, care de fapt este adusă din China şi am înţeles că nu va mai suporta nici taxe vamale şi va intra în Europa nelimitat. E un control pe care îl pierdem total. Europa va pierde mult cu această invazie. Nu este corect pentru produsele autohtone, mai ales pentru România, care, din păcate, nu este un consumator de miere”, a subliniat Fetea.
După aproape doi ani de pauză din cauza crizei Covid, bucureştenii au putut vizita în acest weekend Târgul Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa. Scopul Târgului este de a promova apicultura şi consumul de miere în rândul românilor, reprezentând de altfel şi “o gură de oxigen” pentru apicultori din punct de vedere al valorificării producţiei, a spus Fetea.
Cum au fost afectaţi apicultorii de pandemie şi de lipsa unor astfel de evenimente? Unii, chiar dacă au avut pierderi, au reuşit să se adapteze vânzând mierea clienţilor fideli, trimisă prin curierat, în timp ce alţii susţin că au avut de câştigat ocupându-se foarte mult de inovare, iar acum sunt prezenţi la târg cu produse noi.
Apicultorii Emilian şi Elena Săftoiu din judeţul Vâlcea, localitatea Budeşti, deţin 160 de stupi şi au început afacerea de familie în urmă cu mulţi ani pentru a-şi rotunji veniturile obţinute din munca prestată la combinatul Oltchim. Acum sunt la pensie şi apicultura este ocupaţia de bază, chiar dacă, în opinia lor, în vremurile actuale nu se poate trăi numai din apicultură.
“Pandemia ne-a afectat, pentru că nu au mai fost târguri şi nu am mai putut vinde mierea. Am reuşit să mai trimitem miere clienţilor noştri pe care i-am format în timp şi pe care am reuşit să-i păstrăm. Făceam colete şi trimiteam prin curierat. Am încercat să ne adaptăm şi aşa am supravieţuit. Noi am avut alte servicii, la Oltchim, iar apicultura o făceam ca să ne suplimentăm veniturile. Acum suntem la pensie. Din păcate, eu nu cred că se mai poate trăi din apicultură în vremurile actuale, şi cu aceste schimbări climatice, când e prea cald, când e prea frig. Clima afectează mult albina şi totul depinde de vreme, ca în agricultură. Sunt ani în care poţi să faci miere, sunt anii în care poţi să nu să faci. Acum trei ani, de exemplu, am făcut doar puţină miere de floarea-soarelui, în rest nimic, nici salcâm, nici rapiţă şi nici tei”, a spus Elena Săftoiu, prezentă la târg cu miere şi multe produse pe bază de miere.
Ea a precizat că anul acesta a fost mai bun decât anul trecut, pentru că s-a făcut miere de salcâm, tei, rapiţă şi floarea-soarelui în ciuda vremii extreme.
“Pe timpul verii ne plimbăm cu stupii în zone curate, pentru că altfel, în zonele poluate sau cu culturi stropite, ne mor albinele. De exemplu, la tei, dacă este o vreme foarte caldă şi nu este umezeală, albinele se pot îmbolnăvi, pentru că floarea de tei devine toxică şi astfel trebuie să pleci cu ele din acele locuri. Anul acesta a mers foarte bine teiul şi floarea soarelui”, a adăugat apicultoarea.
Preţurile produselor pe care le-a adus la târg sunt “mai mult decât decente”, între 25 şi 45 de lei/kg de miere, în funcţie de sortiment, cea mai valoroasă, în opinia sa, fiind mierea de mană, care nu se face în fiecare an şi are proprietăţi deosebite. Elena Săftoiu susţine că mierea de mană este mult mai bună decât mierea de manuka, care se vinde nejustificat la preţuri exagerate.
“Preţurile sunt de ani buni la fel, mierea pe care o avem acum la târg este de pe parcursul mai multor ani. Miere de mană nu am mai făcut de trei ani şi nici poliflora de munte, de vreo doi ani. Preţul mierii la noi la stand, pleacă de la 25 şi ajunge la 45 de lei pe kilogram, la mierea de mană. Aceasta este cea mai scumpă, pentru că se face în cantitate mică şi nu în toţi anii. Este o miere medicament, bogată în minerale, mierea noastră de mană. Cu preţul pe care l-a plătit o doamnă pe un kilogram de miere de manuka, mie îmi poate cumpăra toată mierea pe care o am la târg. Eu susţin că mierea de mană poate concura cu succes mierea de manuka, care nu are nimic în plus faţă de mierea noastră şi costă enorm şi nejustificat. E vorba mai mult de marketing”, a adăugat Săftoiu.
Nu în ultimul rând, apicultoarea din Vâlcea a menţionat că în anii trecuţi au mai fost nevoiţi să vândă mierea vrac la angrosişti, la un preţ “o bătaie de joc, la fel cât zahărul”, de numai 3,5 lei/kg, dar acum totul este ambalat.
“Din păcate, am fost nevoiţi să mai vindem şi vrac. Dacă vă spun că au fost ani în care dădeam la angrosişti mierea cu 3,5 lei/ kg o bătaie de joc, la fel ca zahărul. Acum nu mai dăm. Ambalăm toată mierea noastră. Este o miere de calitate, cristalizează şi rezistă ani de zile. Facem multe derivate, toate pe bază de miere, inclusiv produse cosmetice pe bază de miere, toate făcute la rece. Avem aici miere cu pulpă de cătină, merişoare, afine, miere cu ghimbir, seminţe, muguri de bard, sută la sută naturale. Mierea se poate folosi pe post de conservant, ea conservă foarte bine pulpa fructului”, a explicat ea.
Pe de altă parte, directorul unei societăţi apicole din Vaslui, spune că pandemia i-a afectat în bine, pentru că “ne-a pus la treabă” şi au scos pe piaţă produse noi, care se regăsesc acum şi la Târgul mierii.
“Pandemia ne-a făcut să ne organizăm, să gândim, să căutăm soluţii, să fim inovativi şi am descoperit că dacă ne punem capul la contribuţie putem evolua. În pandemie cererea a fost mai mare ca de obicei, a fost net superioară şi valoric şi cantitativ. Stând în casă mai mult, am avut timp să inovăm, ne-am dat seama că pentru a rezista pe piaţă trebuie să ne diferenţiem de concurenţi. Şi iată că acum suntem prezenţi la Târgul Naţional al Mierii cu miere cremă şi derivatele cu miere cremă cu fructe. Un produs pe care îl lansăm practic oficial la târgul din Bucureşti şi îl vom lansa şi în alte localităţi. Avem un preţ mic aici, 10 – 15 lei borcanul, pentru că am venit mai mult să promovez produsul decât să îl vând”, a declarat pentru AGERPRES Dumitru Răşcanu, directorul general al societăţii Apisrom din Vaslui.
El a povestit că este la a treia treia generaţie de apicultori, practic de 80 de ani fiind crescute albine în familia sa, fiind prezent cu produsele sale atât pe piaţa internă cât şi la export.
“Cred că în familia noastră sunt albine de mai mult de 80 de ani, de atunci creştem albine. Avem acum în jur de 80 de familii de albine, am avut şi mai multe, dar activitatea ne-am concentrat-o pe procesarea mierii şi a cerii şi suntem unul dintre furnizorii de faguri artificiali din România. Mai achiziţionăm miere în vederea exportului, pentru că la export pleacă cea mai mare cantitate, în jur de 2.000 de tone anual. Deocamdată, la export mergem doar cu mierea tradiţională, salcâm şi polifloră în cantităţi mari, vrac, iar cu miere ambalată doar în volume mult mai mici. Vindem în toată Europa, dar şi în Ţările Arabe. Suntem prezenţi şi pe piaţa internă în câteva lanţuri de magazine şi în alte reţele mai mici, cu bradurile Deliciul zeilor sau Honey Line Apisrom”, a precizat Dumitru Răşcanu.
Apicultorul a susţinut că în curând societatea va mai pune pe piaţă şi alte produse noi din gama miere cremă cu fructe, dar va veni şi ceva nou pe partea de vinuri cu miere.
“Suntem foarte mulţumiţi de noul nostru produs – miere cremă cu fructe – şi nu ne oprim aici. Ne-au mai venit două idei pe care o să le punem în practică în viitorul apropiat – aronia şi vişine – pentru că produsele care sunt mai acrişoare sau cu mulţi antitoxidanţi se combină foarte bine cu mierea. Acum avem în portofoliu miere cremă cu zmeură, afine, cătină, căpşuni şi ciocomiere, iar aceste produse nu fermentează, pentru că fructele introduse sunt deshidratate în prealabil. Vom mai lansa în viitorul apropiat hidromelul – vinul de miere – care este prezent, dar nu foarte popular pe piaţa românească. Va fi muncă de marketing teribilă şi o să o facem, pentru că ţin foarte mult la acest produs, să-l punem pe piaţa şi să-l diversificăm. Am pregătit deja două versiuni, alb şi roze. Am simţit ani de-a rândul un trend crescător şi o diversificare a gustului, o deschidere spre nou şi o deschidere spre calitatea alimentului consumat. Oamenii sunt sensibili, sunt mai atenţi pe ce dau banii, pe ce cumpără şi ce mănâncă”, a concluzionat Dumitru Răşcanu.
Peste 100 de apicultori şi-au prezentat produsele la Târgul Naţional al Mierii, de vineri până duminică, un nou eveniment dedicat consumatorilor de produse apicole, organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa. AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)