“PNRR este un instrument de reformă, pentru asta a fost inventat. Fără reforme substanţiale nu va trece acest plan. Vorbim de reforma pensiilor şi aici avem clar un deadline de a trimite legea în Parlament anul acesta şi nişte elemente care presupun o indexare a pensiilor clară, bazată pe obiective statistice, nu pe decizii din pix şi decizii politice. România se anagajează să aibă o politică sustenabilă matură referitoare la pensii. De asemenea, reducerea pensiilor speciale în limitele pe care le permite Curtea Constituţională. O reformă a companiilor de stat. Vom avea un proces de audit la toate companiile de stat şi vom elimina din lege acele excepţii băgate de PSD – ALDE în ani anteriori. Excepţia de la profesionalism este o aberaţie şi atunci vom scoate acea listă de excepţii. Toate companiile de stat din România trebuie să treacă printr-un proces de audit, de profesionalizare. Vor fi supravegheate de un departament special de la SGG (Secretariatul General al Guvernului, n.r.) care va face politica statului român în ce priveşte companiile de stat. Vom crea o entitate la SGG care va avea indicatori de performanţă pentru toate companiile de stat şi avea avea un plan de reformă şi legare a salariilor din conducerea conducerea companiilor de stat de obiective de performanţă. Trebuie să facem din companiile de stat o resursă de a aduce bani la bugetul de stat, nu o sursă de a se scurge bogăţie din averea publică”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că în administraţia publică vor exista sporuri foarte limitate şi clar legate de obiectivele atinse.
“Legea salarizării în administraţia publică: vom avea sporuri foarte limitate şi legate de obiective. Nu vom mai creşte anvelopa bugetară a salariilor de stat. Banca Naţională de Dezvoltare – avem un calendar foarte clar de creare şi de autorizare a acestei bănci şi de preluare din entităţile care deja există a unor bucăţi. Mă refer la Fondul de Contragarantare, la Eximbank, la Fondul de Garantare pentru IMM-uri, acele activităţi ale acestor entităţi care sunt compatibile cu Banca Naţională de Dezvoltare. Acest calendar a fost clarificat. Pe partea de administraţie publică avem un sistem naţional de examinare a funcţionarilor publici, pe modelul existent al Comisiei Europene. Adică, dai un examen ca să intri în Corpul funcţionarilor publici şi de acolo eşti distribuit la instituţia care are nevoie de tine. Este o revoluţie clară, adevărată, în administraţia publică pe care am clarificat-o cum împreună cu Comisia Europeană, cu un calendar de implementare”, a subliniat Cristian Ghinea.
Ministrul de resort a punctat, totodată, şi alte obiective incluse în PNRR, precum reducerea emisiilor din transport, reforma din Justiţie, venitul minim de incluziune sau îmbunătăţirea gradului de guvernanţă locală.
“Pe partea de Justiţie rămânem la obiectivele din MCV şi vom adăuga câteva puncte, de pildă o nouă strategie anticorupţie şi o creştere clară a veniturilor şi a bunurilor confiscate din proceduri penale. Pe partea de Transport, România îşi asumă o strategie clară de reducere a emisiilor cu 9% faţă de 2019, în 2026. Vom avea un sistem de a descuraja înregistrarea maşinilor vechi şi de încurajare a maşinilor electrice, astfel încât să facem această trecere spre transportul curat şi verde. Ne-am asumat o ţintă clară de pondere a energiilor regenerabile în mixul energetic, până în 2030, de 34%. Alte ţinte sectoriale pe care le-am mai menţionat în PNRR: venitul minim de incluziune, creşterea alocărilor bugetare pentru medicina primară, astfel încât să încurajăm tratamentul ambulatoriu, creşterea ratei de reciclare, îmbunătăţirea gradului de guvernanţă locală. Toate aceste reforme erau prinse în diverse componente din PNRR. Comisia avea întrebări legate de calendarul de implementare şi am folosit prilejul vizitei primului ministru la Bruxelles tocmai pentru a bate în cuie aceste calendare şi pentru a arăta foarte clar angajamentul Guvernului pentru aceste reforme”, a explicat oficialul.
În ceea ce priveşte discuţiile din spaţiul public legate de PNRR, demnitarul a precizat că “în ultimele trei săptămâni s-au spus tot felul de neadevăruri”.
“S-a spus în mod aberant că a fost respins. Ceea ce este un proces normal de negociere cu Comisia Europeană a fost prezenta catastrofal. Iată că acum, după vizita pe care am avut-o cu domnul prim ministru, avem confirmări din partea preşedintei Comisiei Europene, din partea celor doi vicepreşedinţi executivi, Dombrovski şi Verstager, că suntem pe drumul cel bun. Au fost trei obiective majore ale vizitei la Bruxelles: să clarificăm şi să agreăm reformele importante cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29,2 miliarde de euro şi să stabilim componentele cele mai avansate şi ce mai este de făcut la componentele unde mai este încă de lucru. A fost o observaţie recurentă a Comisiei să trebuie să clarificăm nivelul de ambiţie al reformelor. Aici era un fel de dialog ciudat, pentru că nouă ni se părea că sunt clare, dar ca să fie şi mai clare am scris împreună cu domnul prim-ministru acest “Concept paper” pe care l-am trimis înaintea vizitei la Bruxelles şi care este o trecere în revistă a reformelor majore care vor fi prinse în PNRR, cu detalieri acolo unde au fost cerute de către Comisie. Acest “Concept paper” a fost baza de discuţie pentru toate întâlnirile pe care le-am avut şi a fost foarte bine primit”, a susţinut ministrul Ghinea.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
La începutul lunii mai, premierul Florin Cîţu a declarat că, la toate capitolele, au fost reduse sumele din PNRR, iar acesta se încadrează în 29,2 de miliarde de euro.
România va depune, la Bruxelles, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe data de 31 mai 2021. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat, editor online: Adrian Dădârlat)
Citește și:
VIDEO Ghinea: Putem extinde reţeaua de gaze prin PNRR într-o regiune a ţării, dacă folosim şi hidrogenul în amestec
VIDEO Cîţu: România va depune la Bruxelles un PNRR cu toată suma – 29,2 miliarde de euro
Ciolacu: PNRR este departe de a fi gata; guvernanţii nu au reuşit să convingă executivul european