El a făcut parte din delegaţia oficială a Israelului care a vizitat Bucureştiul în perioada 8-10 iunie, condusă de preşedintele statului, alături de reprezentanţi ai 30 de companii importante.
Aproape toţi locuitorii Israelului care se puteau vaccina au făcut-o, iar de marţi nu mai există nicio restricţie în această ţară. Până atunci, israelienii au folosit o aplicaţie pe telefon care certifica faptul că o persoană este vaccinată şi acest lucru îi oferea accesul peste tot.
Din punctul de vedere al relaţiilor economice dintre România şi Israel, Cohen consideră că ţara noastră deţine o forţă de muncă foarte bine calificată şi ieftină pentru industria cibernetică din ţara sa. Alte domenii interesante de colaborare sunt agricultura şi managementul apei.
Blocajele comerciale au dus la scumpirea mărfurilor în perioada pandemiei, dar oficialul israelian crede că majoritatea lucrurilor ar putea reveni la normal până la finele anului, cu ajutorul vaccinului şi dacă nu apar tulpini noi.
Directorul Administraţiei de Comerţ Exterior din Ministerul israelian al Economiei a mai vorbit, în interviu, despre cum ar putea arăta lumea post Covid şi despre ce ar trebui să facă statele pentru a reduce efectele negative ale pandemiei.
AGERPRES: Cum a fost vizita la Bucureşti?
Ohad Cohen: Minunată. Aceasta este o vizită prezidenţială aşa că vizita a fost condusă de preşedintele Israelului. A început marţi şi aceasta este ultima zi a vizitei. În mod normal, atunci când preşedintele călătoreşte în străinătate este însoţit de o delegaţie de business. Motivul este că preşedintele şi Guvenul israelian consideră relaţiile economice ca o parte importantă a relaţiilor bilaterale între Israel şi România.
Aproximativ 30 de companii israeliene l-au însoţit pe preşedinte şi aceste companii vin din sectoare precum securitatea ţării, cibernetică, agricultură, sănătate, oraşe inteligente. Pe parcursul vizitei am încercat, împreună cu Camera de Comerţ din România şi cu Camera de Comerţ Româno-Israeliană, să facem interacţiuni de business între companiile israeliene şi companiile româneşti pentru a le oferi oportunitatea de a construi parteneriate şi cooperare.
AGERPRES: Aveţi un rezultat concret? A fost semnat un contract sau un parteneriat pe parcursul acestei vizite?
Ohad Cohen: În mod normal, atunci când călătorim încercăm să vedem ce tip de acord lipseşte în relaţia dintre Israel şi cealaltă ţară în care mergem. Interacţiunea dintre Israel şi România din ultimii ani a fost atât de intensă încât am acoperit toate acordurile încă înainte de această vizită. Aşa încât nu era nevoie de un acord între cele două guverne.
Cu toate acestea, pentru unele dintre companiile israeliene din delegaţia noastră, aceasta a fost prima lor vizită în România, deci aceasta este o piaţă complet nouă pentru ele. Altele au stabilit deja unele relaţii înainte şi unele au relaţii îndelungate în România. Având în vedere că vizita a început marţi, relaţiile de business nu pot începe peste noapte. Este nevoie de timp, dar din ceea ce am înţeles, după ce am vorbit cu companiile, unele simt că în următoarele săptămâni sau luni vor fi semnate unele acorduri între Israel şi România, în diferite domenii.
AGERPRES: S-au înţeles că se vor întâlni din nou şi vor pune la punct detaliile?
Ohad Cohen: Exact. Reprezentanţii unor companii s-au întâlnit miercuri şi joi şi au decis să se întâlnească din nou. Ceea ce este un lucru foarte bun.
AGERPRES: Care sunt cele mai atractive sectoare în România pentru companiile israeliene?
Ohad Cohen: Pot să vă spun care sunt punctele tari ale Israelului şi aceasta va reflecta oportunităţile din România. Israelul este o ţară mică, mai puţin de 10 milioane de locuitori. Aproximativ jumătate din populaţia României. În Israel avem o foarte bună industrie software, respectiv securitate cibernetică, tehnologii care ţin de sectorul financiar, aplicaţii, tot ce are legătură cu industria software. Aproximativ un sfert din exporturile noastre sunt în software.
În România există oameni foarte bine pregătiţi în acest domeniu, capital uman. Iar industria software nu are nevoie de teren, de apă, de clădiri, ci de oameni, de creierul uman. Cred că acest capital uman care există în România şi capabilităţile de aici şi sistemul educaţional de calitate care există în România, împreună cu experienţa israeliană, împreună putem face o combinaţie foarte bună.
Alt domeniu puternic în Israel este agricultura, care este high-tech. Suntem o ţară unde nu avem suficientă apă, nu avem ploi, 30% din pământ reprezintă deşert. Deci avem nevoie de tehnologie, altfel nu putem concura cu restul lumii. Noi aducem foarte multe produse agricole din România şi cred că şi aici este loc de colaborare, să vedem cum putem aduce împreună capabilităţile din România şi cele din Israel, pentru a putea face proiecte comune şi a creşte productivitatea.
Un alt domeniu unde Israel este destul de bun şi care va fi o problemă a întregii lumi, nu doar a Israelului sau a României: apa. Suntem din ce în ce mai mulţi oameni şi apa nu este suficientă. Aici în România tot mai există ploi, lacuri, dar tot aveţi nevoie de mai multă apă.
În Israel avem două mări: una este Marea Moartă, care este foarte sărată, iar a doua este numită Marea Galileei, care este de fapt un lac sărat şi care în perioadele de secetă are un nivel foarte mic al apei. Aşa că obişnuim să spunem că avem o mare care este moartă şi una care este pe moarte. Aşa că noi suntem nevoiţi să desalinizăm apa, o luăm din mare şi o desalinizăm pentru a o face potabilă, cam jumătate din consum aşa o obţinem. Deci şi aici văd o oportunitate de colaborare, cum manageriaţi sistemele de apă, cum folosim apa în mod inteligent şi eficient.
AGERPRES: Care sunt punctele forte ale economiei româneşti?
Ohad Cohen: Avantajele economiei româneşti? Aşa cum am spus mai devreme, capitalul uman. Noi avem foarte mulţi studenţi israelieni care învaţă în universităţile din România. Şi au posibilitatea de a studia oriunde în lume, dar aleg România.
AGERPRES: De ce?
Ohad Cohen: Nu ştiu. Pentru că sistemul educaţional din România este unul bun, altfel nu ar studia aici. Piaţa vorbeşte de la sine. Aceasta în primul rând.
În al doilea rând, faptul că România este parte a Uniunii Europene, acesta este un alt avantaj pentru România. Chiar dacă sunteţi o ţară mică, aveţi acces la o piaţă foarte mare. În ciuda faptului că mai aveţi unele restricţii, nu sunteţi atât de liberi pe cât aţi vrea să fiţi, per total, ca o persoană străină, pot spune că acesta este un avantaj. Faptul că România face parte din UE conferă aceleaşi standarde europene de stabilitate, cadru legal în multe domenii, iar, pe de altă parte, vă oferă flexibilitatea ca, acolo unde nu există standarde de la Bruxelles, să puteţi face ceva pentru a creşte atractivitatea României.
AGERPRES: Care sunt părţile slabe?
Ohad Cohen: Haideţi să le spunem provocările pe care le are România. Faptul că România este o ţară mică. Este mai greu să atragi investitori străini când eşti o ţară mică, este o provocare pe care o are şi Israelul. Probabil aţi auzit de reforma globală de fiscalitate de 15%, ceea ce s-a declarat la G7. Aceasta este o provocare pentru economiile mici, pentru că în trecut puteau face un mediu fiscal atractiv pentru investitori. Astăzi, trebuie să luăm în calcul aceste lucruri. Aceasta este o provocare pentru România, dar şi pentru Israel.
Apropo, ca să mă întorc la avantajele României, aici vreau să mă refer şi la faptul că nu este o piaţă scumpă. Deocamdată. Poate că va deveni pe viitor, dar astăzi faptul că puteţi avea o forţă de muncă educată cu costuri relativ rezonabile, este un avantaj. Dacă aş fi România aş folosi acest lucru, faptul că nu sunt atât de scumpă ca alte ţări la capitolul educaţie umană. Aş pune acest lucru pe lista avantajelor mele.
AGERPRES: Dacă aţi fi fost un om de afaceri cu mulţi bani pentru investiţii, unde aţi plasa această sumă în România?
Ohad Cohen: Nu sunt un om de afaceri şi nu am mulţi bani, însă probabil m-aş uita la avantajele de care am vorbit mai devreme, unde am un avantaj competitiv în industria mea pe care îl poate oferi România. România are o forţă de muncă calificată, la costuri relativ reduse faţă de alte ţări din UE şi aş folosi această oportunitate, cu siguranţă. Cel puţin pe termen mediu.
Cred că în industria software, cu siguranţă. Pentru că pandemia Covid-19 ne-a arătat că toţi putem lucra de acasă, că nu e nevoie de imobiliare, să mobilizezi oamenii, oamenii pot lucra de oriunde. Deci dacă au un software potrivit, protocoalele potrivite şi mijloacele potrivite, nu trebuie să mişti oamenii şi să le plăteşti costuri de transport. Poţi lucra de unde eşti. Toată lumea foloseşte zoom. Interesant este că zoom exista şi înainte, dar nimeni nu-l folosea.
De obicei mă uit la partea plină a paharului, nu la cea goală, pentru că partea plină e cea pe care o poţi bea. Şi cred că, dacă mă uit la partea plină, Covid-19 ne-a arătat că putem face lucrurile într-o altă modalitate. Iar industria software este perfectă pentru a folosi capital uman şi este unul dintre avantajele României şi al Israelului.
AGERPRES: Deci dacă suntem aşa de inteligenţi, ar trebui să facem mai multe din acest punct de vedere, ca ţară?
Ohad Cohen: Nu dau note sau sfaturi României. Preşedintele nostru a spus un lucru foarte frumos: ne uităm la provocări din perspectiva oportunităţilor. Spunem: ok, este o provocare, dar haideţi să o transformăm într-o oportunitate. Şi cred că aceasta este cea mai bună cale.
AGERPRES: Israelul este o ţară campioană când vine vorba de vaccinarea populaţiei. Cum a ajutat acest lucru economia?
Ohad Cohen: Foarte mult. Faptul că în prezent aproximativ 60% din populaţia Israelului a fost deja vaccinată şi acum începem să îi vaccinăm pe copii. Dar acest lucru nu este obligatoriu, este voluntar. De exemplu, eu am trei copii, şi unul a fost deja vaccinat. Cei doi gemeni ai mei au vârsta de 15 ani şi în această dimineaţă soţia mea i-a dus la doctor pentru a fi vaccinaţi.
În prezent, dacă veniţi în Israel, este o ţară complet deschisă. Începând de marţi nu mai este nevoie de mască. A deschis economia, a deschis hotelurile, restaurantele. Totul este deschis. Fabricile, afacerile funcţionează la fel cum o făceau înaintea pandemiei de COVID-19. Singurul sector care mai este închis este turismul pentru că atâta timp cât restul lumii, populaţia din alte ţări, nu este vaccinată şi atâta timp cât nu avem suficiente informaţii despre diferitele tulpini, trebuie să fim prudenţi. Pentru că am avut nevoie de timp pentru a ajunge la un nivel în care ţara este deschisă şi liberă şi nu vrem să punem în pericol acest lucru.
AGERPRES: Cum pot românii să viziteze Israelul? Au nevoie de vaccin, de un test, de un certificat?
Ohad Cohen: Da, trebuie să facă un test PCR înainte de a ajunge. Trebuie să fie vaccinaţi, dacă nu sunt vaccinaţi nu pot veni în Israel.
AGERPRES: Deci atât un test PCR, cât şi vaccin, împreună?
Ohad Cohen: Da, ambele, iar atunci când ajung în Israel trebuie să facă un alt test PCR. Din nou, cred că dacă eu aş fi un om de afaceri român care călătoreşte în Israel… E adevărat că te costă puţin mai mult dar sănătatea este mai scumpă aşa că aş vrea să fiu sigur că sunt sănătos. De aceea cred că este rezonabil, la acest moment. Cred că odată ce oamenii vor fi mai vaccinaţi, vom avea mai multe informaţii, cred că unele restricţii ar putea fi ridicate. Însă nu pentru moment, nu deocamdată.
AGERPRES: Aţi semnat un acord cu autorităţile române pe partea de turism, conform căruia românii pot călătorii în Israel sau cetăţenii israelieni pot veni în România?
Ohad Cohen: Nu. Ministerul Turismului din Israel a demarat un program pilot pentru a permite câtorva grupuri de turişti. Vrem să vedem cum funcţionează, care este experienţa înainte de a ne deschide graniţele. Trebuie să o luăm pas cu pas. Este mai bine să fii sigur decât să regreţi.
AGERPRES: Cum s-a schimbat comerţul mondial din cauza crizei Covid-19?
Ohad Cohen: În primul rând, transportul a devenit mai scump. Transportul maritim a devenit mult mai scump decât era înainte. În Israel preţurile aproape s-au triplat, ceea ce este foarte scump. Şi faptul că nu sunt atât de multe zboruri cum erau odată. În mod normal noi credem că atunci când călătorim cu avionul la bord sunt doar valizele noastre însă la bordul avioanelor, pe lângă valizele noastre, există şi foarte multă marfă. În trecut o mare parte din mărfuri erau transportate cu avionul.
Astăzi, pentru că nu avem suficient trafic aerian, o parte din mărfuri sunt transportate pe calea maritimă. Iar acest lucru a condus la creşterea costurilor. Şi faptul că suntem în continuare supuşi restricţiilor Covid-19, porturile nu operează aşa cum operau înainte. Aşa că a apărut o furtună perfectă. Aceasta împreună cu problema din Canalul Suez, care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, a creat cu adevărat o furtună perfectă.
AGERPRES: Când credeţi că problema va fi complet remediată?
Ohad Cohen: Cred că va mai dura câteva luni şi depinde foarte mult de Covid-19. Dacă lumea va fi vaccinată, se va dovedi ca vaccinul este remediul, este soluţia pentru Covid-19, atunci cred că până la finele anului, cel puţin majoritatea lucrurilor vor reveni la situaţia în care erau înainte de Covid-19. Dar dacă, Doamne fereşte, va apărea brusc o nouă tulpină împotriva căreia vaccinul nu este eficient atunci am putea să ne confruntăm cu o provocare. Trebuie să dăm dovadă de un optimism foarte prudent.
AGERPRES: Cum va arăta lumea după pandemie?
Ohad Cohen: Cred că trebuie să ne uităm la acest lucru pe termen scurt şi mediu. Pe termen scurt, călătoriile în interes de serviciu vor fi limitate. Oamenii nu vor călători aşa cum obişnuiau să o facă. Cu siguranţă acesta va fi cazul pentru călătoriile în scop turistic. În Israel brusc oamenii încep să îşi descopere propria lor ţară. Mergem în locuri pe care nu le-am vizitat până acum. Acum hotelurile şi parcurile din Israel sunt pline deoarece călătorim în interiorul ţării noastre.
În al doilea rând, în ceea ce priveşte expoziţiile. Aceasta era odată o parte importantă a marketingului. Acestea îşi vor reveni treptat. Iar oamenii vor fi mai prudenţi atunci când vor vizita un târg expoziţional, care este un spaţiu închis în care sunt prezenţi oameni din întreaga lume. Cred că cel mai important lucru la nivel mondial este să punem la punct standarde, standarde globale. Cine poate intra într-o ţară şi cine nu poate intra.
În Israel avem o aplicaţie de tip paşaport verde, care începând de marţi nu mai este valabil, pentru că restricţiile s-au ridicat de tot, însă înainte dacă voiai să mergi la restaurant trebuia să prezinţi acest paşaport verde şi abia apoi puteai intra în restaurat. Acest paşaport demonstra că eşti vaccinat şi că vaccinul este valabil până la o anumită dată. Putea fi pe telefon sau printată pe hârtie şi cu aceasta puteai intra într-un hotel, într-o clădire guvernamentală, restaurant şi cred că aceasta a fost un lucru foarte bun pentru că a deschis imediat economia şi este vorba doar de o aplicaţie pe care o descarci pe telefon.
Unul din lucrurile bune pe care le avem în Israel este un sistem de sănătate publică astfel încât toţi locuitorii sunt acoperiţi de sistemul public şi avem patru tipuri de HMO, care sunt Helath Management Organizatons, care îşi oferă servicii şi toată lumea are propriul său doctor şi toate informaţiile medicale sunt online. Desigur că este sigur şi securizat, de acesta ai nevoie de securitate cibernetică, dar totul este online şi comunicarea dintre tine şi doctorul tău este prin intermediul unei aplicaţii aşa că atunci când au vrut să ne invite să ne vaccinăm ştiau care este adresa mea de email, numărul meu de telefon aşa că am primit un mesaj text în care mi se spunea vă rugăm să veniţi mâine la această oră, în acest loc pentru a fi vaccinat. Şi asta a fost tot. Nu trebuia să mergi să întrebi pe cineva, să suni pe cineva. Au venit ei la tine. Aproape toate persoanele care se puteau vaccina au făcut-o, iar acum am început să vaccinăm copiii de peste 12 ani.
Un ultim lucru pe care aş vrea să îl spun este că în prezent în Israel avem aproximativ 600.000 de persoane de origine română. Oameni ca mine. Mama mea s-a născut în această ţară. În delegaţia noastră sunt mulţi oameni ai căror părinţi sau chiar ei s-au născut în România. De acea în Israel, România este percepută ca o ţară prietenoasă, mulţi oameni au rădăcini în România, mulţi oameni vizitează România aşa că românii sunt bineveniţi în Israel.
***
Ohad Cohen este din 2012 comisar pentru comerţ şi directorul Administraţiei de Comerţ Exterior din Ministerul israelian al Economiei.
El este responsabil pentru un buget anual de 80 de milioane de dolari şi administrează 300 de angajaţi care lucrează în Israel şi în 50 de misiuni economice şi comerciale, situate în cele mai importante centre economice la nivel global. Aceste misiuni promovează exporturile Israelului şi atragerea investiţiilor străine în Israel.
Cohen este responsabil de politica comercială internaţională a Israelului, iar în calitate de comisar pentru comerţ, a condus o mişcare strategică de extindere a acordurilor Israelului privind zona de liber schimb (FTA).
Înainte de a fi nominalizat director al Administraţiei Comerţului Exterior, între anii 2007-2012, Ohad Cohen a fost şeful Misiunii economice a Israelului în Washington DC.
Oficialul israelian are diplomă de licenţă în Economie şi MBA, ambele de la Universitatea din Haifa. El s-a născut în Haifa în 1971, este căsătorit şi are trei copii. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, imagine: Marian Vlăduț, editor video: Sergiu Olteanu, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Simona Aruştei)
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO