El a arătat că oficialii europeni au cerut explicaţii părţii române de ce doreşte extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi urmează ca experţii din Ministerul Energiei să meargă la Bruxelles pentru a arăta că vom folosi gaze mixte, inclusiv hidrogen verde şi alte gaze neconvenţionale, prin aceste conducte.
“Anul trecut am început un program de investiţii şi am reuşit să convingem Comisia Europeană şi-mi aduc aminte cât am discutat cu ministrul Fondurilor Europene de anul trecut, cu domnul Marcel Boloş, cum să facem să-i convingem pentru că efectiv nu voiau să ne aprobe să folosim banii din POIM pentru reţelele de gaze. Am reuşit să-i convingem să înţeleagă că România are nevoie de distribuţia de gaze şi reţelele care se vor construi din acele 250 milioane de euro pentru care am primit aprobare anul trecut vor fi reţele de gaze inteligente, contorizarea va fi inteligentă, va fi altceva decât reţelele de gaze pe care le aveau deja distribuitorii în gestiune sau le folosesc românii în acest moment. Deci am reuşit pe un concept nou. Ne dorim ca şi în continuare, prin PNRR, să avansăm de la acest concept de reţele inteligente la cele care folosesc un mix de gaz natural şi gaze verzi, hidrogen sau alt tip de gaz verde, pentru că acesta este viitorul: hidrogen în amestec cu gazul natural. Este nepoluant şi are capacitate calorică mult mai mare şi poate scădea inclusiv consumul”, a explicat Popescu.
El a arătat că primul proiect pentru producţia hidrogenului va fi centrala de la Halânga, pe care o construieşte Romgaz în parteneriat cu GSP Power, care ar urma să fie gata în anul 2023.
“Este un concept unitar cu emisii mai mici. Spre asta tinde şi Comisia Europeană. Îmi doresc ca acest proiect să poată fi replicat şi în alte noi centrale, pentru că este un proiect de succes”, a continuat ministrul.
“Îmi doresc să facem aceste reţele de gaze cu bani din PNRR. Înţeleg că au existat nişte discuţii ale colegului meu, domnul Ghinea (Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene – n.r.), s-au pus întrebări tehnice şi o să explicăm celor de la Comisia Europeană cum România, în anul 2026, o să facă aceste reţele şi să le arătăm că avem inclusiv capacitatea de a produce hidrogen şi a injecta în amestec acel hidrogen după staţia de măsură şi reglaj a Transgazului”, a susţinut oficialul de la Energie.
În paralel, şi Transgaz lucrează la investiţii pentru a putea prelua amestecul de gaz şi hidrogen.
Valoarea totală a acestor reţele ar urma să fie de circa 600 de milioane de euro, a mai spus Popescu.
Potrivit ministrului, în urmă cu doi ani, 36% din populaţie era racordată la sistemul de gaze şi, în ultimii ani, ponderea a crescut peste 40%.
“Se vede o creştere clară a distribuţiei, dar suntem încă la un nivel destul de jos faţă de Ungaria, spre exemplu, unde este unde la 90%. Mi-aş dori ca, la finalul acestui mandat, de la 40% să depăşim 50% şi să ne apropiem de 60%, pentru că este nevoie ca oamenii să aibă acces la această resursă la gaze”, a adăugat ministrul.
În zona rurală, oamenii se încălzesc în special cu lemne, resursă care este din ce în ce mai scumpă.
“Este din ce în ce mai greu să-ţi procuri lemne de foc, s-au şi scumpit şi cred că confortul termic pe care ţi-l oferă gazul natural este de neînlocuit şi toţi românii sau cât mai mulţi ar trebui să beneficieze”, a precizat Virgil Popescu.
Interviul integral va fi difuzat miercuri, la ora 10:00.
AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, imagine: Dan Mihalcea, montaj: Codrut Arsenescu, editor online: Anda Badea)