Înmulţirea iniţiativelor legislative pentru reducerea numărului de infracţiuni de gen sau mişcările sociale de apărare a femeilor nu sunt suficiente pentru a rezolva o problemă în legătură cu care, în unele ţări precum Belgia sau Ungaria, nici măcar nu există cifre oficiale.
Acolo unde există, ele vorbesc de la sine. De pildă, în Germania o femeie a fost ucisă la fiecare trei zile în 2019, iar în Italia crimele împotriva femeilor au reprezentat 50% din numărul total de omucideri în timpul perioadei de carantină din martie şi aprilie anul trecut.
Sunt date care arată că Europa trebuie să continue să acţioneze, atât la nivel social, cât şi legislativ, pentru a avansa pe calea egalităţii şi, mai ales, pentru a evita şi alte decese.
Italia
Un număr de 112 femei au fost ucise în Italia în violenţe de gen în 2020, faţă de 111 în 2019, potrivit datelor Serviciului de Analiză Criminalistică al Poliţiei.
În lunile februarie, mai şi octombrie din anul 2020, toate femeile ucise şi-au pierdut viaţa într-un cadru familial-afectiv.
Institutul Naţional de Statistici (Istat) a informat recent că, doar în primul semestru al anului 2020, “asasinatele împotriva femeilor au reprezentat 45% din numărul total al omuciderilor, faţă de 35% în primele şase luni ale anului 2019, şi au ajuns la 50% în timpul lockdown-ului impus din cauza pandemiei, în martie şi aprilie”.
Numeroase asociaţii de protejare a femeilor, între ele ‘Non una di meno’ (Nici una mai puţin – n.r.), au denunţat că, odată cu carantina din 2020, femeile au întâmpinat mai multe dificultăţi în a-şi denunţa agresorii şi s-au văzut obligate să convieţuiască cu aceştia.
Printre măsurile legislative menite să frâneze crimele de gen, Italia a aprobat în 2019 o lege numită ‘Codice rosso’ (Codul roşu – n.r.), care acordă prioritate cazurilor de violenţă de gen şi obligă poliţia să se mobilizeze în cazul tuturor denunţurilor, în contextul în care, înainte de adoptarea acestei legi, poliţia trebuia să constate mai întâi dacă situaţia denunţată reprezenta cu adevărat o urgenţă.
Regatul Unit
Potrivit statisticilor oficiale, 61 de femei au fost ucise de actualul sau fostul partener în intervalul martie 2019 – martie 2020 în Anglia şi în Ţara Galilor, regiuni care grupează circa 90% din populaţia Regatului Unit.
Este vorba despre cea mai scăzută cifră începând din anul 1977, când a început să se ţină o evidenţă. În ultimul deceniu, în medie 80 de femei au fost ucise anual de fostul sau actualul partener de viaţă.
În martie 2020, guvernul britanic a prezentat în parlament o nouă versiune a proiectului de lege a “abuzurilor în cuplu” – care urmează să primească unda verde a Camerei Lorzilor – pentru a formula o nouă definiţie juridică a “abuzului în cuplu”, “empowerment-ului” (capacitarea femeilor) şi “protejarea” femeilor supravieţuitoare ale abuzului în cuplu.
În plus, executivul britanic va depune un amendament la proiectul de lege pentru a extinde măsurile împotriva violenţei de gen şi a adăuga altele – de pildă introducerea unui nou delict precum strangularea neletală sau înăsprirea pedepselor în cazul delictului de comportament dominant -, pentru a include abuzul chiar şi atunci când victimele şi agresorii nu mai locuiesc împreună.
Belgia
Potrivit Institutului belgian pentru Egalitate între bărbaţi şi femei, guvernul nu publică date privind uciderea femeilor, dar există alte statistici care oferă unele piste.
Pe de-o parte, există datele anuale ale Colegiului procurorilor generali despre cazurile de asasinare, deces şi ucidere din culpă în contextul violenţei în cuplu, însă acestea includ şi cazuri de tentativă de omor şi se referă atât la femei, cât şi la bărbaţi. În acest cadru, în 2016 au fost înregistrate 143 de cazuri, o cifră similară celei din 2017 (144 de cazuri), care a crescut până la 172 în 2018 şi a scăzut din nou, la 151 de cazuri, în 2019. Din statisticile judiciare se poate trage concluzia că în fiecare an se produc între 15 şi 20 de omucideri în interiorul unui cuplu.
Pe de altă parte, există cifrele neoficiale ale colectivului “Stop feminicidului” pe baza informaţiilor publicate în presă, potrivit cărora în 2017 au fost comise 42 de asasinate asupra femeilor, 38 de asasinate în 2018, câte 24 de crime în 2019 şi 2020, iar în cele mai bine de două luni scurse de la începutul lui 2021 s-au înregistrat cinci cazuri.
Ţările de Jos
Date ale Institutului pentru Drepturile Omului din Ţările de Jos şi ale agenţiei de statistici CBS indică faptul că peste 40 de femei sunt ucise în fiecare an de foştii lor parteneri, ceea ce înseamnă că 56% din numărul total de femei ucise în Ţările de Jos între 2015 şi 2019 au fost victimele cuiva cu care aveau o relaţie sentimentală. Procentul creşte la peste 75% de femei asasinate atunci când agresorul este un bărbat din familia victimei, inclusiv taţi sau parteneri de viaţă.
Potrivit CBS, principalele motive sunt “circumstanţele familiale (o ceartă conjugală) şi gelozia”, însă Institutul subliniază că aceasta este “o reprezentare mult prea simplistă a realităţii, dat fiind că violenţa din partea partenerului este adesea un mijloc de a impune relaţii (de superioritate) în cadrul legăturii” sentimentale.
Spania
Anul trecut 45 de femei au fost ucise în Spania de către actualii sau foştii parteneri, cu 10 mai puţin decât în 2019, potrivit datelor agenţiei guvernamentale împotriva violenţei de gen.
Principalele progrese normative prevăzute de Ministerul Egalităţii, cum ar fi anularea distincţiei penale între abuz sexual şi viol în agresiunile sexuale sau obţinerea consimţământului explicit în clasificarea delictelor sexuale, nu s-au putut adopta în 2020 din diverse motive.
Grecia
În Grecia, ţară în care discriminarea sexuală pe bază de gen este profund ancorată în viaţa de zi cu zi, potrivit EFE, până cu puţin timp în urmă nu existau statistici oficiale cu privire la violenţa în cuplu şi în special asupra feminicidului.
Conform datelor facilitate de Diotima, organizaţie neguvernamentală specializată în violenţa de gen, în 2020 nouă femei au pierit ucise de foşti sau actuali parteneri.
Totuşi, după valul de denunţuri de abuzuri sexuale declanşat de confesiunile unei medaliate olimpice, Grecia experimentează în prezent propria sa mişcare MeToo, ceea ce l-a făcut pe premierul elen Kyriakos Mitsotakis să anunţe o iniţiativă legală de înăsprire a pedepselor şi de prelungire a perioadei de prescriere a faptelor ce includ agresiuni sexuale. În plus, guvernul a creat o pagină web cu informaţii privind instrumentele aflate la îndemâna femeilor pentru a denunţa violenţa de gen.
Portugalia
În Portugalia există date oficiale doar în legătură cu crimele de “violenţă domestică”, în care sunt incluşi deopotrivă bărbaţi şi copii, şi nu sunt luate în calcul crimele împotriva femeilor produse în afara relaţiilor sentimentale sau de familie.
În contextul familial, 27 de femei au murit în 2020, cu una mai mult decât anul precedent.
Asociaţia feministă UMAR contabilizează anual numărul femeilor ucise în cazuri de violenţă de gen prin intermediul informaţiilor care apar în presă, iar raportul său cel mai recent arată că între 1 ianuarie şi 15 noiembrie 2020 au fost ucise 30 de femei, în timp ce pe tot parcursul anului 2019 numărul total al femeilor ucise a fost de 33.
În Portugalia, anul 2019 a fost unul de conştientizare a violenţei de gen, prin decretarea unei zi de doliu naţional pentru victime, elaborarea unui pachet de măsuri ce a inclus crearea de cabinete de asistenţă în cadrul departamentelor de anchetă penală ale Procuraturii şi îmbunătăţirea pregătirii agenţilor de securitate, a funcţionarilor din sistemul judecătoresc şi a magistraţilor.
Franţa
În 2020, Franţa a înregistrat cele mai puţine cazuri de femei ucise de partenerii lor foşti sau actuali de când guvernul a început să ţină o astfel de evidenţă, în urmă cu 15 ani. Chiar şi aşa, numărul continuă să fie îngrijorător: 90 de femei ucise în 2020, faţă de 146 în 2019.
Executivul francez consideră că această scădere este una modestă, dar oferă motive de speranţă şi o leagă de măsurile adoptate în 2019, cum ar fi folosirea brăţărilor electronice, ordinele de protecţie sau numeroasele linii telefonice de urgenţă.
Aceste măsuri, rezultatul concertării dintre asociaţii şi puterile publice, au reprezentat răspunsul autorităţilor la creşterea numărului de feminicid în 2019 (cu 25 de femei ucise mai mult decât în 2018), considerat un an negru în acest domeniu, şi creşterea numărului de solicitări ale feministelor în Franţa.
Germania
În Germania, 117 femei au fost ucise de foşti sau actuali parteneri în 2019, potrivit datelor Biroului Federal de Investigaţii Penale (BKA), ceea ce înseamnă o medie de o femeie ucisă la trei zile.
În acelaşi an, din cele 141.792 de cazuri de violenţă de gen înregistrate în ţară, în 81% din cazuri (141.792) victimele au fost femei, faţă de 114.393 în 2018, şi 19% (26.889) au fost bărbaţi.
În cazurile de viol şi agresiuni sexuale în cuplu, peste 98% dintre victime au fost femei, iar în privinţa hărţuirii şi ameninţărilor în cuplu, procentul este de 89%.
Aproape jumătate dintre victimele delictelor de violenţă de gen înregistrate în 2019 trăiau în aceeaşi casă cu presupusul agresor, iar în ceea ce priveşte victimele, 79,9% erau femei şi 20,1% erau bărbaţi.
Ministerul pentru femei din Germania a aprobat în 2020 o strategie pentru egalitatea de gen, sub sloganul “Puternice pentru viitor”, în care au fost stabilite obiectivele menite să ducă la egalitatea de gen între bărbaţi şi femei.
Ministerul a mai adoptat anul trecut un program federal de investiţii numit “Împreună contra violenţei împotriva femeii”, cu scopul de a susţine şi a extinde finanţarea pentru refugiaţi, centre de consiliere şi centre pentru femeile victime ale violenţelor unde acestea pot veni împreună cu copiii lor.
Suedia
În 2019, în Suedia au fost ucise 25 de femei în cadrul violenţei de gen, potrivit ultimelor date disponibile ale Consiliului Naţional pentru Prevenirea Crimelor, organism responsabil cu întocmirea acestui tip de statistici.
Guvernul suedez, la putere din 2014 şi care se defineşte drept făţiş feminist, a introdus în 2018 o modificare juridică pentru a considera viol orice act sexual fără consimţământ expres.
Autorităţile suedeze vor aloca circa 9 milioane de euro în următorii doi ani pentru a trata persoanele cu antecedente de violenţă de gen.
Danemarca
În Danemarca sunt ucise în fiecare an circa şase femei, potrivit datelor Danner, principala organizaţie daneză specializată în violenţa de gen.
Autorităţile daneze au aprobat anul trecut o reformă legală privind violul asemănătoare cu legea suedeză, care presupune consimţământ explicit, şi a adoptat recent o alta care va penaliza şi violenţa psihică, nu doar pe cea fizică.
Pentru 2021, guvernul danez a alocat circa 7 milioane de euro pentru creşterea numărului de locuri în centrele de primire pentru femei şi aproape 3,5 milioane de euro pentru ca Inspecţia Muncii să-şi intensifice eforturile de detectare a cazurilor de hărţuire psihică şi sexuală.
Finlanda
Finlanda este a patra ţară din Europa cu cel mai mare grad al egalităţii de gen, potrivit Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), însă în mod paradoxal se situează totodată pe locul al doilea în privinţa nivelului de violenţă la care sunt supuse femeile, după cum o recunoaşte chiar guvernul de la Helsinki.
Ultimele date disponibile arată că 15 femei au fost ucise de foşti sau actuali parteneri în 2019, într-o ţară cu 5,5 milioane de locuitori, şi aproape una din trei femei a denunţat că a fost victimă a unui tip de violenţă de gen.
“Violenţa împotriva femeii reprezintă una dintre cele mai mari probleme de drepturile omului din Finlanda”, a admis şefa executivului, Sanna Marin, în ambiţiosul program pentru egalitate aprobat la începutul mandatului ei.
Acest program urmăreşte să diminueze violenţa de gen la adresa femeilor, să consolideze egalitatea în cadrul căminului, să sporească egalitatea la locul de muncă şi să reducă breşa salarială între bărbaţi şi femei înainte de 2023, prin intermediul unui amplu pachet de măsuri şi reforme legislative.
România
Potrivit bilanţului privind violenţa de gen publicat de autorităţile române la 8 martie 2020, 51 de femei au fost ucise de soţi sau parteneri sentimentali în cursul anului 2019.
Parlamentul a aprobat în octombrie un proiect de lege prin care urmărirea penală poate fi declanşată din oficiu în cazurile de violenţă domestică, chiar dacă victima decide să nu prezinte un denunţ.
Ungaria
Ungaria nu publică date oficiale despre feminicid sau violenţa de gen, însă organizaţia neguvernamentală NANE a transmis că 10 femei au murit în 2020, ucise de o rudă sau de partener, deşi adaugă că numărul victimelor este în realitate mai mare.
În mai 2020, parlamentul, dominat de formaţiunea conservatoare Fidesz, a respins ratificarea Convenţiei de la Istanbul privind violenţa împotriva femeii, susţinând că executivul de la Budapesta nu doreşte ca “ideologia de gen” să fie inclusă în legislaţia ungară.
În octombrie a intrat în vigoare o reformă legislativă care limitează posibilitatea de eliberare condiţionată în cazul crimelor care au legătură cu violenţa în familie.
Polonia
Statisticile poliţiei relevă că în Polonia 250.000 de persoane suferă din cauza violenţei de gen în fiecare an, în marea lor majoritate femei. Între 400 şi 500 de femei sunt ucise anual, după cum a dezvăluit într-o dezbatere parlamentară deputata poloneză Monika Rosa.
Mai multe rapoarte, cum ar fi cel al Centrului pentru Drepturile Femeii (CPK), o organizaţie neguvernamentală care sprijină victimele, au indicat că violenţa de gen a crescut cu până la 50% anul trecut, în timpul perioadelor de carantină.
În mai 2020, parlamentul de la Varşovia a aprobat o lege care permite poliţiei să-i separe imediat pe agresori de victime, fără a mai aştepta o decizie judecătorească şi chiar dacă acest lucru presupune evacuarea vinovatului din căminul familiei.
Perioada de evacuare, de 14 zile, poate fi extinsă prin intermediul procedurilor judiciare cu caracter extraordinar şi în regim de urgenţă. Totodată, autorităţile trebuie să verifice punerea în aplicare a acestor ordine.
Un raport elaborat de guvernul polonez a detectat o toleranţă “îngrijorătoare” în rândul populaţiei faţă de acest tip de infracţiuni şi consemnează faptul că 10% dintre bărbaţii polonezi cred că nu există conceptul de viol în cadrul unei căsnicii.
Guvernul polonez intenţionează să se retragă din Convenţia de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.
Austria
Guvernul austriac va actualiza abia la sfârşitul lunii martie datele privind feminicidul, un concept care anul trecut nici măcar nu figura în statisticile oficiale.
Organizaţia neguvernamentală Refugiu pentru Femei a numărat 24 de femei ucise în cadrul violenţei de gen în 2020 şi patru de la începutul anului în curs.
Rusia
În Rusia nu există încă o lege specifică privind violenţa de gen şi nici statistici oficiale, însă activistele în domeniu apreciază că mii de femei mor în fiecare an în această ţară, victime ale partenerilor lor.
Potrivit unui raport publicat în februarie de un grup de asociaţii ale femeilor, în 2018 circa 5.000 de decese au avut legătură cu violenţa de gen.
Avocata poporului, Tatiana Moskalkova, a dezvăluit că circa 60.000 de femei sunt primite în fiecare an în centre de resort şi a făcut apel la creşterea numărului de astfel de centre în întreaga Rusie.
La rândul lor, autorii unui proiect de lege privind prevenirea violenţei de gen au declarat că actul normativ va fi prezentat în parlament după alegerile legislative din septembrie.
Serbia
Un total de 26 de femei au fost asasinate în Serbia în 2020 de partenerii sau rudele lor de sex masculin, jumătate dintre ele chiar în interiorul căminelor pe care le împărţeau cu agresorii.
Serbia are un cadru legal de protecţie a victimelor, iar legile şi Constituţia ţării garantează egalitatea între femei şi bărbaţi, însă discriminarea la adresa femeilor continuă să fie prezentă.
Turcia
În anul 2020, în Turcia au fost comise cel puţin 284 de asasinate împotriva femeilor din motive de gen, potrivit calculelor făcute de organizaţia neguvernamentală Bianet, în lipsa cifrelor oficiale. Totuşi, grupurile feministe susţin că numărul real se ridică de fapt la 300.
Cu toate că Turcia a ratificat Convenţia de la Istanbul pentru combaterea violenţei împotriva femeilor, feministele denunţă că punerea în aplicare a măsurilor concrete lasă mult de dorit.
Preşedintele Turciei, islamistul Recep Tayyip Erdogan, a propus chiar retragerea ţării sale din acest acord, dar a dat în cele din urmă înapoi după numeroase manifestaţii de protest ale femeilor. AGERPRES/(AS – autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu)