El a explicat că Societatea Naţională a Sării convocase Adunarea Generală a Acţionarilor pentru prelungirea mandatelor membrilor Consiliului de Administraţie pentru datele de 9/10 septembrie 2021. Convocarea a fost făcută pe data de 6 septembrie, prin adresa ministerului, adică exact în ziua în care miniştrii USR şi-au depus demisiile. Potrivit legii, pentru aceste termene extrem de scurte de convocare AGA, este nevoie de acceptul tuturor acţionarilor, iar în acest caz de acordul Fondului Proprietatea.
“Pe ordinea de zi nu figura doar prelungirea mandatului membrilor CA, ci şi alte subiecte importante, precum bugetul societăţii pe anul 2021. La momentul convocării AGA, nu exista depus raportul administratorilor la 4 luni. În baza acestui temei, precum şi a propunerii direcţiei de specialitate care a propus vot împotrivă pentru prelungirea mandatelor, am semnat ordinul de ministru prin care AGA se pronunţa asupra punctelor de pe ordinea de zi, aşa cum prevede Legea guvernanţei corporative”, a arătat Popescu.
Ministrul a subliniat că nu a făcut numiri noi, ci a propus ca membri în CA exact persoanele care fuseseră revocate în luna martie din Consiliu.
“Am făcut aceste propuneri, pentru că ştiu că aceşti membri s-au luptat pentru prelungirea licenţei de exploatare a grafitului, în ciuda opoziţiei doamnei Simona-Carmen Fătu, la acea vreme membru în CA al SNS din partea Fondului Proprietatea, promovată ulterior secretar de stat şi împuternicită să facă numiri în toate Consiliile de Administraţie ale societăţilor unde ministerul este acţionar, multe dintre societăţi în care şi Fondul Proprietatea deţine acţiuni/locuri în CA. Aştept rezultatul acţiunii de control pe care am demarat-o, în baza articolelor de presă, la Societatea Naţională a Sării, pentru a comunica public dacă există sau nu probleme în legătură cu studiul de fezabilitate şi exploatarea grafitului, aşa cum fusese ea plănuită de vechii administratori ai SNS”, a adăugat ministrul interimar al Economiei.
El a dat asigurări că resursele de grafit ale ţării vor fi exploatate.
“Revin în curând cu povestea unei acţiuni de control care a fost demarată de Claudiu Năsui, dar şi de mine, anterior desfiinţării MEEMA, în urma căreia au rezultat o serie de suspiciuni, dar raportul a fost ţinut, în mod inexplicabil, la sertar vreme de prea multe luni de zile, până la momentul ieşirii din Cabinet a lui Claudiu Năsui. Nu am cunoştinţe dacă persoana care a fost numită administrator la Societatea Naţională a Sării are sau nu probleme penale, dar îi lansez un îndemn deputatului Claudiu Năsui: să facă uz de prerogativele sale de control parlamentar asupra Executivului şi să ceară oficial informaţii de la SNS dacă există sau nu probleme de natură penală cu unul dintre administratorii săi. Eu am solicitat o verificare în legătură cu persoana în cauză. Nicio cantitate de minciuni şi mistificări nu mă va împiedica să spun adevărul”, se mai arată în postarea ministrului.
Decizia de schimbare a Consiliului de Administraţie de la Salrom riscă să dăuneze companiei şi pune în pericol proiecte importante, precum listarea la Bursă şi evaluarea opţiunilor privind exploatarea zăcămintelor de grafit din judeţul Gorj, avertizează Fondul Proprietatea (FP), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.
“Franklin Templeton International Services SRL, în calitate de administrator de fond de investiţii alternative şi administrator unic (…) al Fondului Proprietatea SA, (…) îşi exprimă dezamăgirea faţă de schimbarea membrilor Consiliului de Administraţie al Salrom. Mandatul noului Consiliu va începe la 1 octombrie 2021. Stabilitatea şi soliditatea companiilor de stat, precum şi dezvoltarea viitoare a acestor companii sunt de o importanţă capitală pentru economia românească, iar succesul lor este un rezultat direct al calităţii persoanelor numite în funcţiile cheie de supraveghere şi conducere (…) Această decizie riscă să dăuneze companiei şi pune în pericol proiecte importante, precum listarea Salrom la bursă şi evaluarea opţiunilor privind exploatarea zăcămintelor de grafit din Gorj. De fapt, persoanele numite acum de acţionarul majoritar în Consiliul de Administraţie al Salrom nu sunt altele decât cele care au deţinut aceste funcţii în 2020, un an în care profitul Salrom a scăzut de aproape şapte ori şi în care veniturile din exploatare au scăzut cu 36%. Este o întrebare legitimă dacă acestea sunt persoanele potrivite pentru a contribui la listarea companiei sau pentru a lua cele mai bune decizii cu privire la exploatarea zăcămintelor de grafit, o resursă vitală pentru tranziţia energetică globală”, notează sursa citată.
În acest context, reprezentanţii FP subliniază că sprijină actualul Consiliu de Administraţie şi conducerea Salrom, “datorită bunei înţelegeri a afacerilor companiei, demonstrate prin introducerea măsurilor de eficientizare la nivelul companiei şi iniţierea de proiecte de investiţii care sprijină creşterea pe termen lung a acesteia”.
“De mulţi ani, Fondul Proprietatea a tras semnale de alarmă şi a repetat adesea că transparenţa, continuitatea şi profesionalismul sunt necesare pentru dezvoltarea economică a companiilor de stat româneşti. Vedem că aceste condiţii nu sunt îndeplinite de noua compoziţie a Consiliului de Administraţie al Salrom. În opinia noastră, membrii Consiliului care tocmai au fost schimbaţi aveau calităţile necesare pentru a dezvolta un program de investiţii durabile pentru Salrom, îndeplineau criteriile de guvernanţă corporativă pe care şi le-a asumat statul român şi ar fi putut asigura stabilitatea necesară pentru a atinge obiectivele listării companiei la bursă şi dezvoltării acesteia. Este imperativ ca întreprinderile de stat să nu mai fie tratate drept mingi de ping-pong politic, ca echipele de conducere şi consiliile să fie selectate în conformitate cu principiile guvernanţei corporative, luând în considerare profesionalismul şi expertiza, şi să fie evaluate pe baza rezultatelor obţinute pentru companie şi toate părţile interesate”, este de părere Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Salrom este deţinută în proporţie de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acţiunilor se află în posesia Fondului Proprietatea. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)